Curs BNR

1 EUR = 4.9762 RON

1 USD = 4.6699 RON

1 GBP = 5.7698 RON

1 XAU = 344.5697 RON

1 AED = 1.2715 RON

1 AUD = 3.0092 RON

1 BGN = 2.5443 RON

1 BRL = 0.9039 RON

1 CAD = 3.4052 RON

1 CHF = 5.1198 RON

1 CNY = 0.6444 RON

1 CZK = 0.1969 RON

1 DKK = 0.6670 RON

1 EGP = 0.0971 RON

1 HUF = 1.2629 RON

1 INR = 0.0560 RON

1 JPY = 3.0160 RON

1 KRW = 0.3388 RON

1 MDL = 0.2600 RON

1 MXN = 0.2728 RON

1 NOK = 0.4241 RON

1 NZD = 2.7564 RON

1 PLN = 1.1508 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4286 RON

1 TRY = 0.1435 RON

1 UAH = 0.1180 RON

1 XDR = 6.1406 RON

1 ZAR = 0.2425 RON

Editia 8170 - 25 apr 06:33

Cifrele bacşişului: Minim 0, maxim 4.700, medie de 1.000 lei/lună

Autor:

Publicat la 29 august 2019

Dificultăţile pe care le-ar putea genera impozitarea

Cifrele bacşişului: Minim 0, maxim 4.700, medie de 1.000 lei/lună

Potrivit unui sondaj realizat de Olx şi citat de Profit.ro la care au participat 4.000 de persoane, bacşişul din industria HoReCa variază între 0 lei pe lună, dacă acesta le revine patronilor de hoteluri sau restaurante, şi 4.700 de lei pe lună, media fiind de 1.000 de lei, sumă pe care un angajat din acest domeniu o primeşte de la clienţi.
Cei care au răspuns la chestionar au venituri fixe lunare ce variază între 1.300 de lei net şi 5.170 de lei net pe lună, valoarea medie fiind de 2.000 de lei pe lună, conform preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România.
in cei 4.000 de respondenţi, 1.000 au avut o experienţă de muncă sezonieră în domeniul hotelurilor şi restaurantelor. Se pare că 8 din 10 persoane ar repeta această experientă dacă ar putea, 22% fiind cei care nu îşi doresc să mai aibă de-a face cu industria HoReCa. Principalele motive pentru care aceştia nu ar dori să se angajeze din nou în acest domeniu sunt faptul că vor să stea aproape de familie, doresc să aibă un loc de muncă stabil pe o perioadă mai lungă de timp sau au o vârsta prea înaintată pentru a mai lucra în HoReCa.
În prezent, 18 dintre respondenţi lucrează pe un loc de muncă sezonier în domeniul hotelurilor şi al restaurantelor, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ospătari (28%), bucătari (14%), ajutor de bucătar (11%), barmani (9%), recepţioneri (6%) şi livratori (6%).  De asemenea, 19% dintre ei ocupă funcţii de agent de turism, paznic de noapte la pensiuni, grădinar, muncitor în construcţii, director de restaurant sau administrator de pensiune.
Oraşele cele mai frecvente în care lucrează respondenţii sondajului sunt Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi şi Timişoara. Aproape două treimi (65%) lucrează în alte oraşe turistice, în timp ce unu din cinci (21%) este angajat la un hotel sau un restaurant de la mare, iar 14% lucrează la munte. Într-un procent de 54%, acestora li se asigură cazarea de către angajator.

Lacune în lege
Pe de altă parte, proiectul prin care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să impoziteze bacşişul la restaurante nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici şi astfel, conform unui comunicat de presă al Deloitte, în practică, aplicarea prevederilor ar putea genera câteva dificultăţi în cazul operatorilor economici.
„Dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacşiş va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajaţi, situaţia se schimbă în cazul principalilor jucători vizaţi de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activităţi HoReCa, precum şi în cazul microîntreprinderilor”, se arată în comunicatul Deloitte.
Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează şi plătesc impozitul specific pentru această industrie, spune compania, menţionarea bacşişului pe bon ar putea genera obligaţii fiscale suplimentare.
Mai precis, venitul generat de încasarea bacşişului va trebui reflectat separat în contabilitate şi va reprezenta un venit din alte activităţi (altele faţă de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuşi, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacşişului către angajaţi, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activităţi (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activităţii de bază (HoReCa).
Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obţinute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situaţie ar putea fi evitată prin introducerea în legislaţia fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.
În concluzie, spune Deloitte, iniţiativa este oportună dar, odată cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăţilor.
Conform notei de fundamentare, sumele reprezentând bacşişul încasat în sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse între 750 de milioane şi 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajaţilor.

+1 -1

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie