Cine se ocupă de monumentele istorice ale Braşovului?

Foto: Consilierii Wolfgang Wittstock şi Carolina Fernolend au vrut să afle propriul răspuns privind situaţia patrimoniului istoric al Braşovului, dar s-au blocat la uşa Primăriei.

Consilierii judeţeni braşoveni ai FDGR Wolfgang Wittstock şi Carolina Fernolend au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, demersurile în ceea ce priveşte situaţia monumentelor istorice din oraş a căror situaţie juridică nu este reglementată.
De altfel, Carolina Fernolend a făcut o interpelare în plenul Consiliului Judeţean din luna iunie, căreia i s-a răspuns verbal de către preşedintele CJ Adrian Veştea şi de către secretarul judeţului, Maria Dumbrăveanu, chiar în timpul şedinţei, apoi administraţia judeţeană i-a transmis alesului FDGR şi un document scris, în care au fost detaliate explicaţiile oferite la momentul respectiv.

Informări complete de la CJ
„În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, Cetatea Fortificată a Braşovului, Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb, Turnul Negru sunt cuprinse în anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Braşov. Menţionez că bunurile publică enumerate mai sus sunt cuprinse şi în anexa nr. 1 a HG 972/2002 cuprinzând inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Braşov”, se arată în răspunsul primit de consilierul judeţean, semnat de secretarul judeţului, Maria Dumbrăveanu. Totodată, aceasta a menţionat că administraţia judeţeană nu a putut finaliza înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra monumentelor, municipiul Braşov având drept de proprietate asupra terenurilor de sub aceste imobile, construcţia urmând regimul juridic a terenului. „Prin efectul legilor proprietăţii, Oraşul/Municipiul Braşov şi-a înscris dreptul de proprietate în evidenţele de Carte Funciară. Consiliul Judeţean nu are drept de administrare asupra imobilelor monument istoric care alcătuiesc sistemul de fortificaţii Cetatea Oraşului Braşov şi nu poate dobândi acest drept având în vedere Deciziei nr. 1/2014 a Curţii Constituţionale a României, potrivit căreia consiliile locale şi consiliile judeţene nu pot da în administrare bunuri din domeniul public al acestora regiilor autonome şi instituţiilor publice de sub autoritatea autorităţilor publice locale susmenţionate. Având în vedere că între judeţul Braşov şi municipiul Braşov în condiţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,  republicată, nu există relaţii de subordonare şi numai relaţii de cooperare, nu se poate pune problema dobândirii dreptului de administrare pentru Judeţul Braşov”, a mai explicat secretarul judeţului. Totodată, administraţia judeţeană a precizat că monumentele nu pot fi concesionate administraţiei judeţene; că legislaţia stabileşte clar responsabilităţile proprietarilor privind protejarea monumentelor istorice, dar şi faptul că administraţia judeţeană îşi manifestă „deschiderea pentru orice formă de colaborare pentru buna gestionare a imobilelor monument istoric iniţiate de municipiul Braşov în calitate de proprietar tabular”.

Primiţi cu uşi închise la Primărie
În timpul conferinţei, cei doi au amintit că au încercat să obţină o audienţă la primarul Braşovului, George Scripcaru, dar acest lucru nu a fost posibil. În consecinţă, cei doi consilieri spun că au trimis prin Poştă către Primărie informarea de la CJ, cu confirmare de primire, în speranţa că vor crea o punte de comunicare publică pentru rezolvarea acestei probleme a Braşovului.

„Municipiului ar trebui să îşi asume calitatea de proprietar”
„Ce ştim este că la Consiliul Judeţean se lucrează la documentaţia privind modificarea hotărârii de Guvern din 2002, astfel încât  monumentele să fie scoase din domeniul public al Judeţului. Practic, acum, judeţul nu poate investi în aceste monumente. Acestea aparţin municipiului care ar trebui să îşi asume calitatea de proprietar şi să le pună în valoare”, a declarat Fernolend.
De asemenea, Wolfgang Wittstock a amintit că în urmă cu aproape 10 ani, în baza Hotărârii de Guvern nr. 972/2002 Consiliul Judeţean Braşov a realizat investiţii pentru reabilitarea monumentelor amenajate spaţii expoziţionale.  
Totodată, cei doi aleşi au precizat că există interes pentru administrarea monumentelor istorice de către ONG-uri sau societăţi comerciale.

Braşovul, traseul european al meşteşugarilor?
Carolina Fernolend a afirmat că a început să se implice în această problemă în primăvară, după ce a avut mai multe discuţii cu ONG-uri, care au reclamat această situaţie. De asemenea, alesul a amintit că 2018 este declarat anul patrimoniului European, se împlinesc 100 de ani de la Unire, iar România se pregăteşte pentru a prelua preşedinţia Uniunii Europene în 2019, iar acestea sunt suficente motive pentru care ar trebui ca vestigiile istorice să fie pregătite pentru găzduirea unor evenimente. Ba mai mult, Fernolend a anunţat că „europarlamentarul Claudia Ţapardel (PSD) vrea să propună un traseu european al meşteşugarilor, i-am sugerat că ar fi oportun să fie inclus şi Braşovul în acest circuit”.

Cu speranţe în 2017
„Interpelat” ieri de presă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a precizat că „în anul 2012, Primăria Braşov a trimis către Consiliul Judeţean  prima adresă prin care solicita clarificarea situaţiei, în sensul promovării unui act normativ prin care să fie modificată anexa Hotărârii de Guvern privind inventarul public al Judeţean Braşov. Ulterior, Primăria a transmis către Consiliul Judeţean şi alte adrese în acest sens. Sperăm să se reglementeze această situaţie. Noi nu putem prelua monumentele până când nu este reglementată situaţia juridică şi nu se încheie documentele de predare primire. După ce situaţia juridică va fi reglementată, împreună cu administraţia judeţeană vom găsi soluţia optimă pentru întreţinerea acestor monumente, dar şi pentru administrarea lor”, a precizat Toarcea. De altfel, el amintit că sunt şi alte imobile în proprietatea Primăriei Braşov, dar în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, cum este şi cazul unor unităţi sanitare, respectiv Astra şi Tractorul.