Codrul secular de la Şinca este în Patrimoniul Mondial UNESCO

Demarate în anul 2014, demersurile privind includerea pădurilor de la Şinca pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO au fost finalizate zilele trecute. Potrivit reprezentanţilor WWF România, de la sfârşitul săptămânii trecute, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se găsesc şi pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului, Strâmbu Băiuţ (Maramureş).
Evaluarea Codrului Secular de la Şinca în vederea includerii în categoria pădurilor virgine a început în anul 2012, după aprobarea criteriilor printr-un ordin al Ministrului Mediului, iar de la finele anului trecut 269 de hectare din această pădure se regăsesc în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.
Potrivit legislaţiei, pădurile incluse în catalog sunt supuse unei protecţii stricte, ceea ce înseamnă că nu sunt permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta. Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective.
În catalogul amintit, judeţul Braşov figurează cu 1.302 hectare de astfel de pădure cvasivirgină, din care  370  de hectare în Munţii Ciucaş (administrator este Regia Locală a Pădurilor Kronstadt din Braşov), 57 de hectare pe Valea Doftanei (administrator este Regia Locală a Pădurilor Kronstadt din Braşov), 43 de hectare în Zona Zărneşti (administrate de Ocolul Silvic Zărneşti), 562 de hectare din Munţii Făgăraş (administrate de Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului). Potrivit definiţiei specialiştior, pădurea cvasivirgină este „cea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice”.