„Comunitatea” asistenţilor medicali români din Germania se măreşte constant

Cei doi braşoveni care au iniţiat proiectul, Răzvan Tecuceanu (foto dreapta) şi Radu Sinu (foto stânga).

Începută în urmă cu şase ani, şi-a trăit etapă cu etapă ascensiunea, iar acum a ajuns să fie una din poveştile de succes în ceea ce priveşte românii care îşi caută un trai mai bun în străinătate. Doi braşoveni au ajutat sute de români să îşi găsească un loc de muncă în clinici şi azile de bătrâni din Germania, totul începând oarecum întâmplător, după ce managerul Uniklinicum Aachen le-a vorbit despre deficienţa de personal cu care se confruntă, abordând totodată subiectul asistenţilor medicali din România, despre care auzise că sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional. La şase ani distanţă de la acel episod, Radu Sinu Nicolae şi Răzvan Ştefan Tecuceanu pot spune că au pus la punct un mecanism de succes prin care sute de familii de români şi-au găsit împlinirea profesională şi financiară, fiind angajaţi în sistemul medical german, unul din cele mai apreciate de pe mapamond.

Aprecieri din partea angajatorilor
Munca celor doi braşoveni este apreciată atât de cei care reuşesc să se angajeze în ţara din vestul Europei, dar şi de către angajatorii acestora. „Colaborarea noastră a avut un succes deplin şi sperăm să continue pe aceleaşi coordonate şi în 2016”, spun reprezentanţii direcţiunii reţelei de cămine de bătrâni Kursana din Berlin, o altă apreciere venind din partea Spitalului Universitar din Aachen, al cărui director de personal medical, Hans Pelzer, spunea despre relaţia cu cei doi braşoveni că, „faptul că în urma recrutărilor succesive s-au putut angaja peste 100 de persoane, asistenţi medicali generalişti, dovedeşte o cooperare încununată de succes”.

Mulţumiţi de noua viaţă începută în Vest
O mulţime de cuvinte de laudă vin şi din partea românilor care prin intermediul firmei Makro Mikro Consulting GmbH reuşesc să se angajeze în sistemul medical german. Bucureşteanul Ştefan Andrei, spre exemplu, a lucrat 11 ani la Spitalul de Urgenţă din capitală, însă a decis să-şi încerce norocul în străinătate. „Am fost susţinut în învăţarea limbii germane, s-a obţinut recunoaşterea profesională în Germania, a vechimii din ţară şi a unei grile de salarizare conforme cu aceasta, găsirea unui loc de muncă într-unul din cele mai mari din ţară, Uniklinikum-Erlangen, dar şi în obţinerea unei locuinţe cu chirie la un preţ mult sub cel al pieţei”, spune bucureşteanul care a fost plăcut surprins despre felul în care a fost primit de noii colegi. „Nu regret deloc că am venit aici. Uneori munca e mai lejeră, alteori mai dificilă, dar salariul este foarte bun. Fac gărzi de noapte pentru că îmi place, e linişte, rar ai probleme majore şi eşti plătit suplimentar. Suntem asistenţi medicali cu recunoaştere, dar într-un cămin de bătrâni faci de toate, nu stăm doar la hârtii. Sunt angajaţi puţini şi infirmierii nu au timp de toţi. E foarte importantă limba şi recunoaşterea, de aceea sprijinul primit înainte de a veni a fost absolut necesar”, spune şi Laszlo, unul dintre asistenţii ajunşi în Germania cu ajutorul celor doi braşoveni. „Suntem recunoscători întregii echipe care ne-a ajutat să ajungem aici, iar noi, colectivul din Chemnitz, cred că nu le-am înşelat aşteptările. Colegii nemţi ne-au primit foarte bine, iar pentru că activitatea noastră este apreciată, am fost chiar solicitaţi să acordăm un interviu în presa locală”, povesteşte şi Cristina Loga.

Laszlo, unul dintre asistenţii care lucrează de câţiva ani într-un cămin de bătrâni.

Bursă pentru tinerii care doresc să se specializeze în domeniul medical
La începutul anului trecut, braşovenii au demarat un proiect dedicat în special tinerilor care doresc să se specializeze în domeniul medical, fiind recrutaţi aproximatic 30 de candidaţi cu vârsta între 19 şi 27 de ani, dispuşi să înveţe limba germană intensiv, care apoi au plecat în Germania pentru a urma, timp de trei ani, cursurile unor şcoli postliceale specializate pe meseria de asistent medical - îngrijire bătrâni.

Candidaţii au beneficiat de cazare în Braşov, trei mese pe zi, cursuri intensive de limba germană pe o perioadă de 5 luni, iar apoi au trecut la continuarea studiilor în Germania, împreună cu viitorii lor colegi nemţi. Pe toată perioada studiilor cursanţii au burse, urmând ca la absolvire să li se garanteze un post în sistemul medical de îngrijire bătrâni germani. Mai mult, li se decontează anual, pe perioada studiilor, câte două drumuri în România. „M-am prezentat la mijlocul lunii februarie la un interviu în Braşov. Am fost acceptat, apoi am urmat, tot în Braşov, un curs intensiv de limba germană. Germana nu e întocmai uşoară, însă profesoarele sunt foarte bine pregătite. La sfârşitul cursului se dă un test de limbă străină. În iulie am plecat în Germania, iar în septembrie a început şcoala, în Berlin. Sistemul de studiu este unul dual, specific Germaniei. Aproximativ 45% din timp este alocat studiului teoretic, restul fiind alocat practicii la locul de lucru. Bursa este de puţin peste 800 de euro, pe care eu îi găsesc a fi suficienţi pentru un trai decent în Berlin, însă nimic mai mult. Iniţial am aplicat pentru că am considerat că nu am nimic de pierdut. Chiar de nu mi-ar fi plăcut condiţiile de la locul de practică, germana învăţată tot mi-ar fi fost utilă. Acum însă intenţionez să termin şcoala, sunt fericit că am făcut acest pas”, povesteşte Costel Vreme, unul dintre tinerii plecaţi la studii. Acesta spune că întreaga clasă este alcătuită din elevi din România şi Ungaria şi prin urmare şi profesorii sunt puţin mai indulgenţi cu noi, „înţelegând că avem încă ceva probleme cu Germana. Nimeni nu este ţinut cu forţa şi se poate pleca oricând, cu preaviz de o lună (se anunţă cu o lună înainte). În primele 6 luni se poate pleca şi fără preaviz”.

Salarii la nivelul nemţilor, bani reinvestiţi în ţară
Odată angajaţi în sistemul medical german, asitenţii primesc un salariu de minim 2.100 de euro brut, sumă de la care încep să fie remuneraţi şi angajaţii nemţi, fiind evitate nenumăratele situaţii din trecut sau din alte domenii, prin care imigranţii munceau cot la cot cu localnicii, însă primeau, poate, un sfert din banii pe care i-ar fi meritat. Totodată, cei doi braşoveni ţin să sublinieze aspectul avantajului pe care îl are România în urma întregului proces, deşi la prima vedere ar putea părea că statul român cheltuie cu formarea cadrelor medicale, iar apoi nu beneficiază de aceştia, ei plecând către alte zări. „Oricum tinerii absolvenţi nu pot fi absorbiţi de sistemul medical românesc, care de ani de zile produce asistenţi medicali şi medici dar menţine posturile blocate si nu restructureaza sistemul sanitar şi cel salarial al bugetarilor. La un moment dat, majoritatea aleg oricum să se întoarcă acasă, unde deja şi-au cumpărat apartamente sau au investit, ori au de gând să investească într-o mică afacere. Chiar şi dacă îşi reiau activitatea de asistenţi medicali, sistemul are numai de câştigat, pentru că aceşti oameni vin cu experienţa acumulată deja. Practic o bună parte din banii câştigaţi în Germania sunt reinvestiţi, de cele mai multe ori acasă”, ne spun cei doi braşoveni.