Coresi Shopping Resort încearcă să schimbe tendinţa de pe piaţa mall-urilor din România

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 16 ianuarie 2015

Dacă înainte, mall-urile reprezentau o destinaţie de cumpărături, acum ele vor trebui să devină destinaţii de genul „place to be”.

Coresi Shopping Resort încearcă să schimbe tendinţa de pe piaţa mall-urilor din România

Mario Sua Kay (foto), arhitectul Coresi Shopping Resort, susţine că „mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul «place to be», iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect”. „La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treia. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul”, explică arhitectul, proprietar al firmei de arhitectură Sua Kay Architects.

„Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”, precizează acesta.

Centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal

Arhitectul spune că tendinţele în ceea ce priveşte construcţia mall-urilor s-a schimbat faţă de acum zece ani.

„A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină artificială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”.

În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. „Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”.

Concurenţă - strada Republicii şi muntele

Tatian Diaconu, managerul Immochan România, povesteşte că în momentul în care a demarat construcţia centrului comercial, dezvoltatorul şi-a pus problema concurenţei din oraş. „Nu ne-a fost cel mai teamă de noile proiecte care erau anunţate pentru Braşov pentru că părea că avem cât de cât şanse egale. Ne-am gândit şi am văzut că la Braşov Strada Republicii devenea un concurent redutabil, pentru că şase luni din an acolo se întâmplă câte ceva, e inima oraşului. Ne-am uitat apoi pe terasă şi am văzut Tâmpa şi ne-am dat seama că muntele şi tot ce se întâmplă în oraş reprezintă un concurent redutabil pentru mall (…). E complicat, pentru că «înainte» când vorbeai de concurent era vecinul de peste gard căruia îi făceai o vizită, îi vedeai preţurile, te aliniai sau le dădeai mai jos. Lucrurile erau simple. Acum concurenţa a devenit ceva generic”.

În aceste condiţii, mall-ul trebuia să fie construit nu doar pentru locuitorii Braşovului, ci pentru toată regiunea. „Un oraş cu 300.000 de locuitori nu poate să susţină un proiect de dimensiunea Coresi. Atunci, uşor ambiţioşi, am spus să trebuie să-i facem să vină pe locuitorii din zonele învecinate, pe o rază de 60 km. Evident că nu ne imaginăm că vor veni în fiecare seară de la Sfântu Gheorghe, de la Zărneşti sau Făgăraş, dar ne putem imagina şi suntem convinşi că îi putem aduce măcar în weekend. Ce se întâmplă pentru ca locuitorul din Făgăraş să se urce, vinerea seară, în maşină şi să vină la Coresi. În niciun caz nu mai vine pentru un singur motiv”, a explicat Diaconu.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Vânzări - Auto - 26 aprilie 2024

Vând Chevrolet Aveo pentru programul Rabla, acte în totalitate în regulă. Tel. 0720 960 577.
2024-04-26 citeste mai mult
De la multinațională la privat- o nevoie de emancipare profesională!

Cu o experiență de peste 20 de ani în conducerea echipelor din industria de retail, Constantin Brutaru a ales să se alature echipei DO Security, operator privat, specializat în domeniul de securitate și pază, în funcția de director comercial și dezvoltare.
2024-04-26 citeste mai mult
De la Braşov – cu 60 km/oră, după Sighişoara - 150 km/oră

Viteza trenurilor pe tronsonul Braşov – Sighişoara abia dacă atinge pe unele porţiuni circa 60 km/oră, în vreme ce pe tronsonul deja modernizat, Sighişoara – Simeria, aceasta[...]
2024-04-26 citeste mai mult
Braşovenii de la Romarg, afaceri în creştere cu 25%

Compania românească Romarg, specializată în furnizarea serviciilor de găzduire web şi înregistrare domenii din România, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri[...]
2024-04-26 citeste mai mult
A13, Sibiu-Făgăraş: „Execuţia va începe în acest an, cu siguranţă“

Concernul de firme turceşti care lucrează la construcţia Autostrăzii Sibiu-Făgăraş, parte din cea de-a doua autostradă a Moldovei, A13, a devansat deja graficul fazei de proiectare
2024-04-26 citeste mai mult