Cum a fost la dezbaterea publică pentru banii Braşovului

Câteva zeci de cetăţeni, dar şi consilieri locali braşoveni au participat vineri la dezbaterea publică a bugetului municipiului Braşov, care urmează a fi supus aprobării Consiliului Local Braşov în şedinţa de plen din 17 aprilie. Anul acesta, Primăria estimează venituri totale la bugetul local al municipiului Braşov în cuantum de 587,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 884,4 milioane de lei, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli urmând a fi acoperită din excedentul bugetar înregistrat la data de 31 decembrie 2018, respectiv 297,2 milioane lei.  Ca de fiecare dată, edilii au anunţat că în momentul elaborării bugetului au luat în calcul asigurarea finanţării serviciilor publice furnizate către cetăţeni şi pentru  continuarea, dar şi finalizarea obiectivelor de investiţii în curs de execuţie. Ca surse de finanţare, un obiectiv al autorităţilor este atragerea de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi din alte surse, pentru dezvoltarea municipiului. De asemenea, sunt luate în calcul şi surse alternative de finanţare, cum sunt parteneriatele cu Banca Mondială şi cu Banca Europeană de Dezvoltare şi Investiţii. De altfel, având în vedere că gradul de îndatorare al municipiului Braşov este de 3,83%, faţă de limita maximă de 30% prevăzută de lege, Primăria Braşov are posibilitatea de a contracta împrumuturi pentru finanţarea unor investiţii.
„Bugetul din acest an vizează servicii publice de calitate, accesibile şi eficiente, mobilitate urbană sustenabilă, protecţia mediului, creşterea calităţii vieţii, sprijinirea vieţii comunitare, crearea de locuri de muncă”, a anunţat primarul Braşovului, George Scripcaru.

200.000 pentru spitalul regional, 3 milioane pentru sala polivalentă
În anul 2018 fost încheiat cu Banca Mondială un acord de servicii de asistenţă tehnică pentru sprijinirea municipalităţii, în vederea punerii în aplicare a unor soluţii de dezvoltare pentru stimularea creşterii şi îmbunătăţirii nivelului de calitate a vieţii braşovenilor. În acest sens, Banca Mondială a pregătit caietul de sarcini pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Braşov, iar licitaţia va fi lansată după 17 aprilie. „Prin noul Plan Urbanistic General se vor rezolva multe dintre problemele legate de construcţii şi de trafic. Am avut numeroase discuţii cu Consiliul Judeţean Braşov, cu primăriile localităţilor limitrofe şi cu alte instituţii, pentru a corela documentaţiile de urbanism, astfel încât să asigurăm o dezvoltare coerentă a zonei”, a anunţat vineri primarul.
De asemenea, în cadrul campaniei „Alege Priorităţile Oraşului Tău!”, sondajul efectuat în anul 2019 de Banca Mondială a avut ca rezultat ierarhizarea de către cetăţeni a proiectelor prioritare cu impact metropolitan selectate. Dintre cele 9 investiţii prioritare, două urmează a fi implementate de Primăria Braşov, respectiv Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov şi construirea unei săli polivalente.
Anul acesta, pentru cele două proiecte, de la bugetul local al Braşovului este alocată suma totală de 3,2 milioane lei, din care 200.000 lei pentru studiul de prefezabilitate aferent unităţii sanitare şi 3.000.000 pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic aferent sălii polivalente. „În ceea ce priveşte proiectul spitalului regional, am solicitat autorităţilor locale din judeţele Harghita şi Covasna mai multe date statistice, iar studiul de prefezabilitate va fi gata în aproximativ o lună. Apoi, se va trece la pregătirea studiului de fezabilitate, care va stabili şi valoarea investiţiei. Pentru sala polivalentă, zilele acestea vom semna contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic”, a anunţat George Scripcaru.

Cerbul de Aur 2019, mai scurt, dar mai scump   
Dacă anul trecut, de la bugetul municipiului Braşov, pentru Cerbul de Aur a fost alocată suma de 550.000 lei, plus unele lucrări în valoare de 200.000 lei, ceea ce înseamnă un total de 750.000 lei, anul acesta, municipalitatea braşoveană va contribui cu suma de 1,3  milioane de lei. Practic, până acum, pentru Cerbul de Aur este alocată suma totală de 7,8 milioane de lei, având în vedere că TVR are un buget de 6,5 milioane de lei pentru acest eveniment. Suma ar putea creşte, fiind anunţată în proiectul de buget şi implicarea în proiect şi a Consiliul Judeţean Braşov, cu 550.000 de lei, sumă identică cu alocarea din 2019.
În 2018, din fonduri publice, Cerbul de Aur a beneficiat de 6,2 milioane de lei, din care 4,9 milioane de la bugetul de stat, iar restul de la autorităţile locale.   
Pe de altă parte, anul acesta festivalul nu va mai dura cinci zile ca anul trecut (când s-a desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie), ci doar trei zile, respectiv 23-25 august.

Consultanţă din Austria, pentru extinderea domeniului schiabil
Unul dintre proiectele incluse pe lista de investiţii a Primăriei Braşov pe anul în curs este extinderea domeniului schiabil din Masivul Postăvarul, având în vedere că, cel puţin în ceea ce priveşte transportul pe cablu, în Poiana Braşov s-a ajuns la limita maximă. Planul primăriei este să extindă domeniul schiabil spre Râşnov, iar în timpul dezbaterii publice a bugetului local, primarul Braşovului a anunţat că „am vorbit cu consultanţi din Austria pentru acest proiect. Vrem să extindem domeniul schiabil, astfel încât, dinspre Bucureşti să se poată intra prin zona Pârâul Rece, ceea ce înseamnă că turişti nu vor mai trece prin municipiul Braşov. În acest mod, vom mai descongestiona din trafic”.
Tot în Poiana Braşov, municipalitatea braşoveană are în plan amenajarea unor trasee pentru mountain-bike, documentaţia fiind trimisă spre avizare la Ministerul Mediului.

130,9 milioane de lei pentru gospodărirea oraşului
Pe lângă investiţiile propriu zise, Primăria Braşov a prezentat şi sumele alocate pentru gospodărirea oraşului, respectiv 130,9 milioane de lei, în care sunt incluşi, printre altele, banii pentru străzi, pentru iluminat sau spaţii verzi. De altfel, când a prezentat acest capitol, primarul a amintit de toaletările sau tăierile care se fac în fiecare an, precizând că vizaţi de tăieri sunt arborii periculoşi, identificaţi de lucrătorii Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt. „În locul arborilor tăiaţi se plantează alţii”, a declarat primarul.
Prezent la dezbatere, senatorul Allen Coliban - foto -  (USR) a declarat că, în ceea ce priveşte spaţiile verzi, Braşovul nu stă deloc bine. „Conform normelor europene, locuitorul unui oraş trebuie să meargă cel mult 10 minute până la cel mai apropiat parc. În Braşov, 40% din populaţie are nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la un parc. Eu nu văd să se fi făcut nimic în acest domeniu”, a declarat parlamentarul.

Consilierii locali braşoveni, trimişi la Craiova, parlamentarii la „Expowood”
În timpul dezbaterii bugetului local, primarul a amintit şi planurile pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, anunţând că, în această perioadă, specialiştii analizează mai multe posibile investiţii, printre care amenajarea parcării de sub Parcul Central „Nicolae Titulescu”, realizarea pasajului hobanat de la Gara CFR Braşov, construirea unui pasaj în zona Bartolomeu. Totodată, el a amintit că „trebuie să realizăm infrastructura de acces către aeroport, iar pentru aceste investiţii colaborăm cu Consiliul Judeţean Braşov”.
Pe de altă parte, George Scripcaru a ţinut să le comunice „celor care propun tot felul de soluţii” că „noi apelăm la specialişti care au expertiză în domeniu”.
La dezbatere a participat şi deputatul USR Braşov Tudor Benga (foto), care a avut o intervenţie legată de proiectul parcării de sub Parcul Central: „Pentru a vedea impactul unui astfel de proiect, le recomand consilierilor locali să meargă la Craiova, unde sub Parcul Teatrului s-a amenajat o parcare. Şi la Braşov, parcul va dispărea”.

De cealaltă parte, primarul a precizat că „până la urmă, omul decide dacă merge cu autobuzul în centrul istoric sau nu. Dacă interzici traficul rutier în zona istorică, trebuie să-i prezinţi omului o alternativă, să-i spui unde poate parca. Am semnat recent contractul pentru realizarea studiului de trafic şi am solicitat consultantului să înceapă cu centrul istoric. În ceea ce priveşte soluţiile tehnice privind relocarea arborilor (din Parcul Central – n.r.), vă recomand să mergeţi la «Expowood», care are loc acum la Braşov, pentru a vedea ce alternative şi soluţii tehnice există. Pentru parcarea de sub Parcul Nicolae Titulescu acum se fac studiile de specialitate, pentru că nu eu, primarul, sau un coleg din Primărie stabileşte soluţiile tehnice. Noi trebuie să ţinem cont de părerea specialiştilor. Am primit şi am luat act şi de unele soluţii sau variante. Eu sunt adeptul discuţiilor şi, dacă acestea sunt bune, voi fi primul interesat să aplic măsuri acceptate de toată lumea”.
În ceea ce priveşte relocarea arborilor, primarului i-a răspuns senatorul Allen Coliban  (USR), care a precizat că „am discutat cu Asociaţia Peisagiştilor din România. Specialiştii mi-au spus că relocarea se face numai în cazul unor arbori extrem de valoroşi, iar intervenţia este extrem de costisitoare, ajungând la câteva zeci de mii de euro pentru fiecare copac. În Parcul Central sunt câteva zeci de arbori care ar urma să fie afectaţi de lucrările la parcarea subterană şi este greu de crezut că se va apela la relocare”.

Mirosurile, din nou în discuţie
Discuţii au apărut şi din cauza mirosurilor din Braşov, după ce un braşovean, Traian Neagu (foto, al doilea din dreapta), din cartierul Triaj s-a declarat nemulţumit de această situaţie: „o problemă a noastră este cea a mirosului care vine de la groapa de gunoi. În fiecare dimineaţă, noi ne confruntăm cu un miros destul de acid, care este foarte periculos pentru sănătatea noastră”.

De cealaltă pare, primarul a precizat că problema mirosurilor a intrat şi în atenţia Prefecturii Braşov şi a Gărzii de Mediu. „S-au făcut cercetări, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că mirosul a apărut din cauza fertilizării unor terenuri. Eu nu am cum să dau aprobări la Săcele sau Tărlungeni, prin care să stabilesc când trebuie să se fertilizeze”, a declarat primarul. Totodată, el a spus că „sunt în sală persoane, care, poate că nu au de lucru şi au spus toată ziua că primarul e de vină pentru problema mirosurilor”.
În schimb, senatorul Allen Coliban a precizat că, potrivit documentelor primite de la Ministerul Mediului, principala problemă este depozitul de deşeuri de lângă Braşov, unde nu s-au închis celulele în care s-a sistat depozitarea. „Primăria Braşov, în calitate de acţionar al societăţii care administrează depozitul de deşeuri, ar fi trebuit să facă ceva pentru a se rezolva această problemă”, a declarat parlamentarul.