Cum a început România să facă performanţă în agricultură

Poate că ne aşteptam ca România să performeze cel mai bine în domeniul atragerii de fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală când premierul ţării a fost timp de cinci ani comisar european în acest domeniu.
Dar, cu toţii, am resimţit dezastrul guvernării Cioloş din 2016: subvenţii întârziate în agricultură, zero absorbţie fonduri europene.
După alegerile din 2016, lucrurile au început să se schimbe în mod pozitiv . Liniile de finanţare pentru agricultură şi dezvoltare rurală au fost deblocate, subvenţiile în agricultură au fost plătite la timp sau în avans şi din ce în ce mai mulţi bani europeni au început să intre în România.
În ceea ce priveşte viteza cu care absorbim fondurile europene de 9,4 miliarde Euro aflate la dispoziţia ţării noastre pentru dezvoltarea rurală, România a devenit în ultimii doi ani performerul Uniunii Europene. Dacă la finalul guvernării Cioloş, ţara noastră era pe locul 26 din punct de vedere al absorbţiei de fonduri UE destinate acestui segment, în 2018 România a urcat până pe poziţia a treia. Pentru 2019 se preconizează că doar prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vor intra în România fonduri de aproximativ un miliard de euro, ceea ce înseamnă că rata de absorbţie va depăşi 60%. Dacă Guvernul şi-a făcut treaba şi românii au reacţionat favorabil. Nevoia de fonduri pe această zonă este foarte mare. Fermierii şi antreprenorii satului românesc au depus peste 57000 de proiecte în competiţiile lansate pentru fondurile PNDR. Peste 31000 de proiecte fac azi obiectul unor contracte de finanţare în derulare.
Necesarul de finanţare pentru satul românesc şi agricultura românească este foarte mare, iar fondurile europene alocate ţării noastre acoperă o parte din această nevoie. Culturile noastre au nevoie de sisteme de irigaţii şi de sisteme antigrindină, drumurile agricole şi forestiere au nevoie de extindere sau modernizare, fermierii au nevoie de utilaje dar şi de sunvenţionarea producţiei pentru a ne putea livra în continuare fructe, legume şi carne de calitate înaltă, produse în România, şi chiar pentru a începe să exporte.
Nu este un secret că străinii, după ce vizitează România, îşi aduc aminte cu plăcere de cât de mult gust au produsele româneşti, prin comparaţie cu cele din Vest. Și dacă avem încă acest avantaj, de ce să nu începem şi noi să producem mai mult, pentru a putea răspunde cererii de pe piaţa internă şi în acelaşi timp să şi găsim pieţe noi de desfacere.
Aceasta este direcţia pe care PSD a asumat-o prin măsuri concrete în programul de guvernare şi la care lucrează activ încă din prima zi de după alegeri, investind strategic atât banii europeni disponibili dar completând şi cu fonduri guvernamentale. Iar rezultatele nu au întârziat să apară. Din 2017 şi până în prezent, peste 4,4 miliarde de euro fonduri europene au intrat în România prin PNDR. În completare, programe de la bugetul de stat care susţin producţia de fructe şi legume româneşti, cum e subvenţia de 3000 de euro pentru tomate, dau rezultate.
Drumurile, reţelele de apă/canal, grădiniţe sau dispensare sunt modernizate atât cu bani europeni cât şi cu bani de la bugetul de stat, prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală, PNDL.

Roxana Mînzatu
Deputat PSD
Vicepreşedinte PSD

Articol comandat de Partidul Social Democrat - PSD, CUI mandatar financiar coordonator: 41190008