Cum arată proiectul care reglementează lobby-ul în România

Lobby-ul va fi definit în România ca acţiunea unor persoane sau grupuri de persoane, având interese variate, specifice şi bine definite, prin care se urmăreşte influenţarea deciziilor luate la nivel politic, o activitate de lobby care va putea interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării. Asta prevede un proiect ALDE, redactat sub supravegherea vicepreşedintelui Varujan Vosganian şi obţinut de Profit.ro.
Vor fi însă excluse o serie de activităţi, precum cele derulate de asociaţiile nonprofit. În acelaşi timp, legea nu va fi aplicată partidelor politice, cultelor recunoscute, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice din domeniul asigurărilor sociale, precum şi grupurilor de interese care nu încadrează personal în calitate de reprezentanţi ai intereselor.
O persoană care desfăşoară o activitate de lobby şi de reprezentare a intereselor va trebui, printre multe alte obligaţii, să prezinte misiunea sa la primul contact cu un reprezentant public, precum şi identitatea şi preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale aociaţiei de interese. Nu va putea să exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanţilor publici; aceasta nu va exclude însă efectuarea acţiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenţii.
Societăţile de lobby, societăţile care angajează lobbyişti interni şi grupurile de interese vor trebui să comunice o serie de date pentru Registru, nerespectarea regulilor urmând să atragă amenzi substanţiale, dar şi radieri din Registru, de către ministrul Justiţiei, în anumite cazuri, pe o perioadă de 3 ani.
Proiectul are mari şanse să fie aprobat şi aplicat, fiind susţinut de Putere.