Cum îmbătrâneşte Braşovul: Fundata, Bran, Drăguş - cele mai bătrâne localităţi, Augustin, Budila, Crizbav - cele mai tinere

Populaţia României, după domiciliu, la 1 ianuarie 2018 a scăzut cu 0,17% faţă de 1 ianuarie 2017. În 9 judeţe ale ţării s-au înregistrat creşteri ale populaţiei: Ilfov (+3,85%), Vaslui (+1,12%), Iaşi (+0,95%), Suceava (+0,74%), Cluj (+0,44%), Municipiul Bucureşti (+0,44%), Timiş (+0,42%), Sibiu (+0,23%), Braşov (+0,13%).
Populaţia judeţului Braşov, după domiciliu, la 1 ianuarie 2018, a fost de 633.686 persoane, în creştere cu 798 persoane faţă de 1 ianuarie 2017. Populaţia judeţului Braşov reprezintă 2,86% din populaţia României, pondere aflată pe un trend crescător.
Judeţul Braşov ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru în clasamentul judeţelor referitor la populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2018, cu o pondere de 24,08% în totalul populaţiei Regiunii Centru. Locul II îi revine judeţului Mureş cu o pondere de 22,57% şi este urmat de judeţele: Sibiu (17,73%), Alba (14,35%), Harghita (12,63%), Covasna (8,64%).

O uşoară migraţie oraş-sat
Populaţia judeţului Braşov, din mediul rural a crescut cu 1,00%, în timp ce populaţia din mediu urban a scăzut cu 0,19%.
Populaţia masculină a judeţului Braşov, a reprezentat 48,45% din totalul populaţiei braşovene, în uşoară scădere faţă de 1 ianuarie 2017 (48,46%). Raportul de masculinitate la 1 ianuarie 2018 a fost 94 bărbaţi la 100 de femei.

Mai puţini braşoveni buni de muncă
Ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în total populaţie, a scăzut la 1 ianuarie 2018 comparativ cu 1 ianuarie 2017 cu 0,64 puncte procentuale, în favoarea ponderii populaţiei foarte tinere (0-14 ani) şi a ponderii populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) care a crescut cu 0,06 puncte procentuale, respectiv cu 0,58 puncte procentuale.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 96,65 la 1 ianuarie 2017 la 100,04 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2018. Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul judeţului Braşov este mai mic decât cel înregistrat la nivelul României (110,73 persoane vârstnice la 100 persoane tinere).

Indicele de îmbătrânire, mai mare la oraş decât la sat
În mediul urban indicele de îmbătrânire este de 114,57 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât cel din mediul rural (72,19 persoane vârstnice la 100 persoane tinere).
În topul descrescător al localităţilor judeţului Braşov după indicele de îmbătrânire primele zece cu indicele cel mai mare sunt următoare localităţi: Fundata 352,94%, Bran 165,34%, Drăguş 159,42%, Sâmbăta de Sus 148,40%, Oraş Predeal 148,37%, Hârseni 146,38%, Mândra 141,88%, Municipiul Braşov 138,19%, Moieciu 135,66%, Şica Nouă 124,29%.
În cadrul aceluiaşi top localităţile judeţului Braşov cu cel mai mic indice de îmbătrânire sunt următoarele: Augustin 19,09%, Budila 22,56%, Crizbav 29,91%, Apaţa 32,14%, Măieruş 35,49%, Comana 43,15%, Racoş 43,18%, Teliu 44,33%, Ticuşu 44,65%, Buneşti 45,83%.

Sânpetru, Tărlungeni şi Ghimbav - cele mai mari creşteri ale populaţiei
La 1 ianuarie 2018, cea mai ridicată pondere în populaţia totală a judeţului Braşov o reprezintă persoanele din grupa de vârstă 35-39 ani, de 9,05%. La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,54%, iar la feminin de 8,60%.
Din cele 58 localitîţi ale judeţului, în 36 localităţi s-au înregistrat creşteri ale populaţiei. Cele mai mari creşteri au avut loc în următoare localităţi: Sânpetru (+10,84%), Tărlungeni (+3,34%), Oraş Ghimbav (+2,37%), Budila (+2,23%), Bod (+2,10%), Crizbav (+1,95%), Recea (+1,79%), Cristian (+1,52%).
(Sursa: newsbv.ro)