Cum scăpăm până în vară de aglomeraţia de pe DN1

Traficul din staţiunile montane, sufocat de aglomeraţie în weekend-uri, ar putea fi foarte uşor deblocat dacă ministerele Transporturilor şi Turismului şi-ar bate puţin capul, crede Marius Cristescu (foto), unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români, situat în 2016 pe locul 7 atât în topul Forbes, cât şi în topul Capital al celor mai bogaţi români. Cristescu sfătuieşte Guvernul cum să rezolve problema traficului la munte în doar câteva luni, cu cheltuieli minime.

În primul rând, explică Marius Cristescu pentru Profit.ro, dacă ar fi construite sensuri giratorii la intrarea şi ieşirea din fiecare staţiune, începând cu Comarnic şi până în Poiana Braşov, nu s-ar mai crea blocaje. În plus, ar fi nevoie de sensuri giratorii la fiecare ieşire de pe pârtie. Cu aproximativ 20 de sensuri giratorii în staţiunile de pe traseul Bucureşti-Valea Prahovei-Poiana Braşov, se scurtează la jumătate durata călătoriei în weekend-urile aglomerate, crede omul de afaceri.
„Nu se mai creează ambuteiaje. Trebuie doar expropriate câteva case din intersecţiile respective, unde se fac sensuri giratorii, deci o investiţie de maximum o jumătate de milion de euro pentru fiecare sens giratoriu, cu tot cu exproprieri. Investiţia se amortizează în primul an de folosire datorită creşterii numărului de turişti. Sunt foarte mulţi români care nu merg în weekend la munte pentru că fac foarte mult timp între staţiuni", spune Cristescu.
El crede că pe acest traseu mai pot fi construite şi două centuri ocolitoare: la Comarnic, pe marginea liniei ferate, şi la Buşteni. „Există posibilităţi enorme, doar că trebuie ca cineva să-şi bată capul. Cu sensurile, centurile şi toate exproprierile, totul n-ar trebui să coste mai mult de 30 de milioane de euro. Construcţia lor efectivă s-ar putea realiza în 3-4 luni. Dacă s-ar apuca cineva serios din februarie, probabil că în august ar fi gata", susţine omul de afaceri.
Ca să câştige şi mai mult turismul, vacanţele copiilor ar trebui decise în funcţie de zonă, exact cum este în Germania, pe landuri, mai crede Marius Cristescu. Aşa nu s-ar aglomera toţi părinţii odată şi n-ar mai fi o săptămână de vacanţă în februarie, ci 3-4 săptămâni. În plus, mai spune el, autorităţile ar trebui să dubleze sau să tripleze parcările de lângă pârtiile de schi şi ar trebui ca fostele platforme industriale dezafectate din Azuga, Buşteni şi alte staţiuni să fie transformate în parcări.
Și bogaţii plâng, dar de fericire
„Nu trebuie expropriate, dar trebuie obligat proprietarul ca, până construieşte ceva acolo, să le dea utilitate de parcare, altfel să i se pună impozit suplimentar pe paragină. Lipsa parcărilor omoară şi Poiana Braşov. De multe ori se blochează accesul în Poiană pentru că nu sunt suficiente locuri de parcare. Te duci la Voineasa şi nu există parcare, parchezi pe marginea drumului. Ai făcut infrastructură de schi şi n-ai făcut parcări, când lângă pârtie ar trebui create mii de locuri de parcare. Eu cred că nu există staţiune montană care să nu aibă nevoie de un număr cel puţin dublu de locuri de parcare faţă de cel existent acum", mai spune omul de afaceri.
Acesta afirmă că autorităţile locale ar trebui să mai pună la dispoziţia turiştilor autocare care să circule prin toată staţiunea şi să ducă schiorii la pârtii. Aşa, foarte mulţi şi-ar lăsa maşinile la hotel şi ar merge cu autocarul, care ar trebui să oprească la fiecare hotel să ia turiştii care vor să meargă la pârtie. Autocarul ar trebui să circule toată ziua în sezoane şi weekend-uri. Într-un autobuz intră 40 de schiori care, altfel, s-ar duce la pârtie cu 20 de maşini. Din start, ar scădea numărul de maşini care s-ar duce la pârtie cu 20 pentru fiecare autobuz.
„Cred că Ministerele Turismului şi Transporturilor ar trebui să-şi bată puţin mai mult capul. Împreună cu autorităţile locale ar trebui să facă un plan naţional de reabilitare a acestor staţiuni montane pentru care să creeze infrastructura necesară", a încheiat Cristescu.
Marius Cristescu deţine, alături de fratele său Emil, grupul Bega, cu mai mult de 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimică, foraj petrolier, comerţ, turism, transport şi imobiliare. Fraţii Cristescu deţin, printre alele, hotelul Timişoara din oraşul căuia îi poartă numele, complexul turistic de agrement Arsenal Park de la Orăştie şi uzina şi parcul industrial Faur din Bucureşti.