Dar ghetele cine le aduce?

„Unde să pun ghetuţele?” „Dar Moşul le va găsi?” „Arată cum trebuie? Le-am curăţat bine?” … Este o foială grozavă! Copiii caută peria de pantofi, perechea unei cizme, un locşor cât mai vizibil în care să-şi lase încălţările! Şterg, curăţă, aşează, măsoară din privire cam cât de încăpătoare sunt ghetele din acest an şi se întreabă dacă vor fi pline ochi de daruri de la Moşul lor, Moşul Nicolae! Se pun pe aşteptat, promiţându-şi că nu vor închide un ochi până când dragostea Sfântului nu se va pogorî să le aducă jucăriile visate şi muuulte dulciuri. Dar adorm agăţaţi de dorinţele lor, părinţii îi iau în braţe şi-i mută în pătucurile lor de copii! Iar la vremea cuvenită tot ei, părinţii, descuie „uşa” pe care se va revărsa toată purtarea de grijă a lor, a sfântului, a lui Dumnezeu! … Dar în casele la care Moşul nu poate intra de atâta sărăcie, ce vor găsi copiii în ghetuţe? Dar ei au ghetuţe? Cred că şi pe ei îi mângâie cumva Sfântul, dacă ei îl roagă! Poate prin noi?