De la tradiţional la lumea în viteză a zilelor noastre

Pasajul subteran din centrul istoric al Râşnovului a fost inclus într-un proiect cultural de promovare a artei urbane, concept acceptat de Primăria Râşnov la propunerea arhitecţilor, care au venit cu această soluţie pentru crearea unei identităţi vizuale pentru acest perimetru. Zidurile pasajului se vor transforma practic într-o galerie de artă în aer liber, iar lucrarea de pictură murală a fost selectată într-un concurs de idei în care s-au prezentat trei proiecte distincte.

Concept unitar pentru centrul oraşului
„În ideea unui concept unitar al centrului oraşului, dar şi în cea a bogatului calendar de evenimente culturale pe care îl are Râşnovul pe perioada sezonului estival, am gândit, în paralel cu Festivalul de Film Istoric, realizarea unui aşa zis festival al picturii murale. De altfel, nu doar în centru, ci şi în alte zone din oraş, există astfel de locuri vitregite, «carii» ce au nevoie de o identitate. Acţiunile ar trebui să se repete în fiecare vară sau la doi ani, pentru ca picturile să fie împrospătate sau refăcute, dându-se astfel şansa şi altor artişti să se exprime. Ne dorim ca artiştii să poată fi văzuţi la lucru de către publicul din Râşnov, iar acesta să reprezinte un nou punct în calendarul de evenimente al oraşului”, a declarat arhitectul Dorin Ştefan, într-o postare de pe pagina oficială de Facebook a oraşului Râşnov.
Comisia care a selectat proiectul artistic care să dea „viaţă şi culoare” zidurilor pasajului a inclus reprezentanţi ai Primăriei, dar cel mai important cuvânt de spus l-au avut specialiştii. Arhitectul Dorin Ştefan este singurul arhitect român din Catalogul Mondial de Arhitectură, e râşnovean de loc, cunoaşte cu atât mai mult oraşul cu cât s-a implicat recent în proiecte de arhitectură locale. A aplicat şi a câştigat la licitaţie realizarea proiectului DALI pentru reabilitarea Casei de Cultură. „Proiectul faţadei Casei de Cultură este unul de refacere, a fost realizat după un studiu istoric şi va respecta întocmai modelul original”, a rezumat acesta.

Pentru pietoni, altceva pentru şoferi
Pentru primul proiect artistic de artă urbană pentru pasajul subteran din centrul Râşnovului, câştigătoare a fost desemnată una din propunerile semnate de Lucian Sandu Milea, arhitect şi pictor.
Conceptul propus are ca punct de plecare realitatea clădirilor existente în oraş, partea istorică, şi face trecerea, odată cu coborârea în pasaj, către lumea modernă, aflată mereu în mişcare.
„S-a plecat de la realitatea clădirilor existente, se coboară în pasaj şi se intră în poveste, cu clădirile pictate. Sunt două componente ale picturii murale. Una statică, pentru zidurile expuse privirii pietonilor, şi una în mişcare, pe culoarul subteran, doar cu trafic auto, acolo unde picturile intră în dinamică, pentru că altfel se văd lucrurile în mers, din maşină. Practic, va fi o trecere de la atmosfera caldă pe care o oferă casele din Râşnov la o altă lume, cea a lucrurilor văzute din mişcare. Culorile sunt pastelate, inspirate de locuinţele râşnovenilor. Ele se văd prin oraş, turcoaz, verdele vegetal, etc.
Din proiectul iniţial al pasajului subteran au rămas expuşi pereţii mulaţi, cu grinzile de coronament deasupra. Aspectul este de beton monolit şi s-a căutat o soluţie pentru el, cu atât mai mult cu cât prezenţa acestui pasaj este în centrul oraşului, iar el capătă o valoare aparte. Astfel, a trebuit integrat printr-un gest cultural. Este, practic, şi turnura pe care a luat-o oraşul în ultimii 30 de ani, de la o urbe industrial prăbuşită, la dezvoltare pe partea cultural-turistică”, a precizat Lucian Sandu Milea, arhitect şi pictor, autor al proiectului selectat.

Bucureşti, Braşov, Râşnov
„Odinioară, graffiti-ul reprezenta o formă de revoltă a pictorilor care nu aveau loc în muzee şi expoziţii, dar a devenit foarte la modă şi este aproape instituţionalizat. Echipa pe care am ales-o acum are un istoric în această nişă. Am realizat împreună astfel de lucrări la Colegiul Naţional «DR. I. Meşotă» din Braşov sau pe strada Verona din Bucureşti, unde au loc foarte des astfel de acţiuni. Oricine este, însă, binevenit la viitoarele noastre astfel de acţiuni, dacă are un background în pictura murală”, a precizat arh. Dorin Ştefan.
La fel ca pasajul subteran din Râşnov, strada Verona din Bucureşti a fost aleasă ca spaţiu de exprimare artistică, de promovare a artei urbane, iar aici picturile se schimbă în fiecare an, pe perimetre şi/sau teme distincte.
Un proiect asemănător realizat de echipa Lucian Sandu Milea este şi Piaţeta Sfântului Ioan din Braşov, unde a fost redată o poveste medievală a urbei, tot în urma unui concurs de idei, din comisia care a ales soluţia făcând parte proprietarul clădirii, un arhitect şi reprezentanţi ai Asociaţiei Carpaterra, iniţiator al proiectului.
Proiectul de la Râşnov va fi finalizat în aproximativ două săptămâni.

Arta, artistul şi sondajul
Schimbarea prin care trece pasajul de la Râşnov nu a trecut neobservată şi, bineînţeles, necomentată pe Facebook. Şi cum în artă totul e subiectiv, controversele au fost la ordinea zilei. „Am rămas uimit trecând, prin zonă, să văd acest carnaval al culorilor, scursurilor şi petelor pe asfalt. Marginea de marmură vopsită, corpurile de iluminat la fel. Era mare lucru să pună un carton pe jos? De unde au apărut aceşti piraţi ai artei? La Râşnov sunt artişti plătitori de impozite, de ce nu au fost cooptaţi?”, a fost prima postare pe subiect, cu poze de la începuturile lucrărilor, a unui localnic, pare-se grijuliu cu curăţenia şi nerăbdător până să vadă pictura la final. Apoi să vedem că nu era parte chiar dezinteresată. E vorba de un artist local, care, de altfel, cu ceva timp după, a dorit şi el să fie cooptat în toată treaba asta. „Râşnov, oraş cu o bogată moştenire istorică şi arhitecturală. Apel pentru toţi râşnovenii cu inscripţii vechi pe case: mă ofer, gratis, să pictez aceste inscripţii, fiindcă ele fac parte din patrimoniul istoric al oraşului, adevărate atracţii turistice. Doresc să-mi aduc aportul la înfrumuseţarea oraşului cu ceea ce mă pricep. Măcar să fie făcute aşa cum trebuie. Nu costă nimic, doar un pahar cu apa şi o scară să pot ajunge la inscripţie. Mă puteţi contacta personal, la profil sunt trecute toate datele”, a postat râşnoveanul, cel care a întreţinut continuu atmosfera pe subiect.
De la „sunt mâzgăleli”, la „să vorbească cine ştie ce-i aia artă murală”, plus atacuri la Primărie şi replici de genul „dacă se face de ce se face, dacă nu de ce nu se face”, paleta de comentarii a fost aproape toată atinsă. Inclusiv ironiile la „arta politică”, că să observăm că lipseşte roşul PSD-ului, că trebuia mai mult verde la Râşnov, că-i oraş de munte, „verdele UDMR-ului”, după cum a comandat apoi cineva.
Ieri a fost lansat chiar şi un sondaj în grupurile Râşnovului de pe Facebook, „Ar trebui să continue lucrările de pictură pe pereţii pasajului?”. Aproape 1.000 de oameni votaseră până la închiderea ediţiei, iar procentul  „pro” era de 76%.