Curs BNR

1 EUR = 4.9484 RON

1 USD = 4.2646 RON

1 GBP = 5.8523 RON

1 XAU = 244.4451 RON

1 AED = 1.1610 RON

1 AUD = 3.1622 RON

1 BGN = 2.5301 RON

1 BRL = 0.7734 RON

1 CAD = 3.4531 RON

1 CHF = 4.6171 RON

1 CNY = 0.6630 RON

1 CZK = 0.1948 RON

1 DKK = 0.6651 RON

1 EGP = 0.2713 RON

1 HUF = 1.3760 RON

1 INR = 0.0568 RON

1 JPY = 3.7293 RON

1 KRW = 0.3603 RON

1 MDL = 0.2467 RON

1 MXN = 0.2074 RON

1 NOK = 0.5067 RON

1 NZD = 3.0064 RON

1 PLN = 1.0828 RON

1 RSD = 0.0421 RON

1 RUB = 0.0599 RON

1 SEK = 0.4938 RON

1 TRY = 0.4618 RON

1 UAH = 0.1588 RON

1 XDR = 6.0191 RON

1 ZAR = 0.2897 RON

Editia 7562 - 19 oct 06:26

Doi râşnoveni au fost „naşii” Buşteniului

Autor: Ionuţ DINCĂ

Publicat la 11 octombrie 2014

Povestea staţiunii Buşteni este, de fapt, povestea fraţilor Carol şi Samuel Schiel din Râşnov, care au dat practic viaţă cătunului de munte şi au pus temeliile unei industrii care a dăinuit vreme de peste un secol, până ce a fost îngropată ca multe alte fabrici cu tradiţie

Doi râşnoveni au fost „naşii” Buşteniului

Naşterea şi activitatea Fabricii de Hârtie „C&S Schiel, Succesorii-Buşteni” au deschis, de fapt, calea apariţiei oraşului montan din zilele noastre, care până atunci fusese un cătun de munte, lipsit de importanţă. La începutul anului 1882, sesizând imensul potenţial economic al „aurului verde”, doi tineri investitori, Carol şi Samuel Schiel, fiii unui pastor luteran stabilit la Râşnov, au demarat construcţia unui veritabil centru forestier, al cărui nucleu a rămas cunoscut sub numele de „Fabrica de Hârtie C&S Schiel, Succesorii-Buşteni”. Câteva luni mai târziu, în ziua de 1 octombrie 1882, a început producţia de celuloză şi de hârtie, comenzile din ce în ce mai mari, care au sosit aproape instantaneu, şi necesitatea asigurării unui flux constant de materie primă determinându-i pe cei doi investitori să arendeze importante parcele din pădurile care se întindeau pe pantele munţilor din zonă.

Râşnovenii au adus prima locomotivă electrică
După numai zece ani, amploarea deosebită pe care a căpătat-o activitatea fabricii a impulsionat dezvoltarea industrială a zonei, între anii 1891-1893 fiind deschis „Ferăstrăul de la Retivoiu”, numele popular sub care a rămas cunoscută fabrica de cherestea şi chibrituri de la Azuga. Pentru a uşura transportul lemnului, în anul 1894 a luat fiinţă prima cale ferată forestieră de pe Valea Prahovei. Linia cu ecartament îngust (700 mm.) avea o lungime de 6,2 kilometri şi urca până în pachetele de exploatare situate la poalele Muntelui Retivoiul, vagonetele încărcate cu buşteni fiind iniţial remorcate de locomotive cu abur importate din Germania şi Austria.
Pentru a elimina aproape complet ameninţarea incendiilor, fraţii Schiel au decis schimbarea modului de tracţiune al trenurilor. Astfel, în anul 1899, localnicii Buşteniului au asistat uimiţi la sosirea unui vehicul nemaiîntâlnit în România acelor ani: prima locomotivă electrică, comandată la uzinele germane Orenstein & Koppel-Berlin, după cum scrie „Historia”. Locomotiva era alimentată de curentul electric ce circula printr-un fir de cupru susţinut pe o serie de console metalice montate pe stâlpi de lemn.

Au  mai rămas doar amintirile
Transformat într-o puternică societate pe acţiuni, în anul 1904, centrul industrial a continuat să se dezvolte, fiind arendate tot mai multe parcele de pădure. În acelaşi an, în locul vechii „mori de lemn” din Valea Jepilor a fost construită o fabrică de celuloză, iar între anii 1907-1909 a fost deschis un nou sistem feroviar forestier – ale cărui linii, cu o lungime totală de 16,8 kilometri, urcau pe văile Ialomiţei şi Brateiului – şi un funicular ce se întindea pe o lungime de 13 kilometri, deasupra versantului abrupt al Munţilor Bucegi, pe traseul Buşteni-Bolboci-Bratei. Treptat, sistemul de tracţiune electrică a fost extins, în anii 1907 şi 1913 fiind aduse încă două locomotive de acest tip, produse la uzinele AEG.
La sfârşitul anului 1928, odată cu epuizarea fondului forestier, mica linie ferată ce urca pe Valea Azugii a fost demontată. În anul 1948, întregul complex industrial a fost naţionalizat, fabrica împreună cu întregul său sistem de transport devenind proprietatea statului român.
La 1 noiembrie 1966, funicularul şi calea ferată forestieră au fost abandonate, iar linia de legătură între fabrica de celuloză şi cea de hârtie a mai fost menţinută în activitate încă 15 ani, dispărând la rândul său din peisajul feroviar al Buşteniului în anul 1981.
Astăzi, doar amintirile vârstnicilor şi fotografiile mai stau mărturie a unor timpuri de mult apuse şi a unei industrii căreia Buşteniul actual îi datorează, în mare parte, existenţa sa ca localitate. După Revoluţie, fabrica de celuloză a fost încet, dar sigur pusă pe butuci, iar în urmă cu câţiva ani a început şi demolarea ei, pe locul unora dintre hale fiind acum amenajat un supermarket.

Ultima „amintire” de la fraţii Schiel poate fi văzută în Gara din Buşteni
Cea mai veche dintre cele trei locomotive electrice aduse de fraţii Schiel la Buşteni a fost adusă la Bucureşti în vara anului 1990, cu intenţia de-a fi restaurată şi expusă în colecţia Muzeului CFR. Din păcate, odată ajunsă aici, locomotivei i s-au pierdut urmele. Celelalte două locomotive care au lucrat pentru fabrica de celuloză erau fabricate în anii 1907 şi 1913. În timp ce prima dintre ele a fost vândută unui investitor particular, cea de-a doua a fost salvată şi expusă, împreună cu unul dintre micile vagoane ale trenului forestier, pe peronul vechii gări din  Buşteni, graţie eforturilor unor iubitori ai tehnicii feroviare.

+0 -0

Comentarii

Chivulescu Horia

2014-10-11 19:13:50


Prin anii 1955-1960 , unchiul meu Bogdan George , fost contabil șef la FHB , mi-a povestit că marele muzician Fritz Kreisler a venit în România la invitația fraților Schiel și a cântat pentru ei chiar la Bușteni .

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

  • Spitalul mic şi spitalul mare

    Spitalul mic şi spitalul mare

    Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase – în 2026, Spitalul Regional – în 2028. Pentru Regional s-au prezentat şi cifrele oficiale cu care proiectul va fi predat Bucureştiului: 490 milioane de euro, 972 de paturi, 31 de secţii, 77 de specialităţi

    2021-10-18 citeste mai mult
  • Cabinetul (ne)votat azi

    Biroul Naţional al USR a agreat, duminică, lista de miniştri şi forma finală a programului de guvernare care vor fi depuse azi, 18 octombrie, în Parlament de premierul desemnat Dacian Cioloş.[...]

    2021-10-18 citeste mai mult
  • În premieră: către anticipate

    Principalele partide ca reprezentare parlamentară, PSD şi PNL, iau în calcul scenariul alegerilor anticipate, astfel că preşedinţii lor, Marcel Ciolacu şi Florin Cîţu, deja transmit[...]

    2021-10-18 citeste mai mult
banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional