Dracula, „schimbare de domiciliu”? Amatorii de paranormal şi de legenda lui Vlad Ţepeş au dat Castelul Bran pe Cetatea Poienari

Legenda contelui Dracula a adus o mulţime de turişti în România anilor de după 1989. Dacă iniţial Castelul Bran a fost ţinta tuturor amatorilor de paranormal şi a căutătorilor de vampiri, strigoi, moroi şi alte entităţi sângeroase, în ultimii ani aceştia şi-au găsit o nouă ţintă: Cetatea Poenari, din judeţul Argeş. Cam oriunde mergi prin România descoperi o mulţime de legende şi de locuri pline de mister. Născociri sau nu, miturile se transmit de la o generaţie la alta şi sunt mereu la fel de interesante, ceea ce duce şi la o creştere a turismului din zonă, lucru de altfel „probat” foarte bine la Bran.
Ridicată încă din secolul al XII-lea, Cetatea Poenari a servit ca loc de apărare a domnitorilor, a vistieriei ţării, dar şi ca temniţă pentru boieri vicleni, care unelteau împotriva conducătorilor. Aici se spune că au murit mulţi oameni în timpul celei de-a doua domnii a temutului Vlad Ţepeş, dar şi soţia domnitorului.
Faptul că Cetatea Poenari este considerată una dintre cetăţile preferate ale lui Vlad Ţepeş atrage anual o mulţime de turişti pasionaţi de paranormal şi de legenda lui Dracula şi a propulsat-o pe locul cinci în topurile celor mai bizare şi înfricoşătoare locuri din lume, Castelul Bran, rămânând mai în urmă, pe locul 9. La Poienari vin în special străinii care au aflat de legenda sângerosului conte din romanul lui Bram Stoker, dar şi jurnalişti sau documentarişti aflaţi în căutare de senzaţional şi care s-au „plictisit” deja de Castelul Bran. Localnicii din satele comunei Arefu nu cred prea mult în poveştile cu strigoi şi vampiri, dar îi primesc cu dragă inimă pe curioşii aflaţi în căutare de adăpost şi de o masă gustoasă în timpul periplului lor prin ţinuturile lui Dracula.

Un drum anevoios, care îţi mai dă şi „halucinaţii”
Localizată în apropiere de Barajul Vidraru şi vizibilă de pe Transfăgărăşan, Cetatea Poenari străjuieşte un vârf abrupt, iar accesul la ceea ce sunt astăzi ruinele ei presupune un effort destul de mare. Cei care vor să urce până la ea în căutare de senzaţii tari sau doar de peisaje care îţi taie respiraţia trebuie să urce aproape 1.500 de trepte construite în munte.
Amatorii de bizarerii cred că sufletele celor morţi în timpul lucrărilor ordonate de Vlad Ţepeş bântuie pădurea de fag prin care şerpuieşte anevoiosul drum către cetatea aflată la 850 de metri altitudine. Mulţi au spus că atunci când au urcat cele 1.480 de trepte ce duc la cetate au încercat senzaţii stranii, dar scepticii spun că acestea sunt doar rezultatul oboselii. De Cetatea Poenari se mai leagă o legendă bizară, care spune că aici şi-a pus capăt zilelor prima soţie a lui Vlad Ţepeş.

Restaurată cu preţul vieţii
Ridicarea fortăreţei de pe Cetăţuia a început, din câte se pare, în secolul al XII-lea, dar forma finală a căpătat-o în secoul XV, în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Ţepeş. Atunci, domnitorul a urcat din nou pe tronul Ţării Româneşti, cu ajutor extern, şi s-a răzbunat pe târgoveţii şi boierii din Târgovişte care au pus la cale sau doar au asistat pasivi la asasinarea unuia dintre fraţii săi, Mihail. Capii trădătorilor au fost traşi în ţeapă undeva la jumătatea urcuşului spre Poenari, iar ceilalţi au fost condamnaţi la muncă silnică, fiind obligaţi ca în numai două săptămâni să ridice ziduri noi menite să întărească cetatea favorită a lui Ţepeş. Cum la vremea aceea nu existau nici treptele pe care se face accesul la cetate în zilele noastre, nici mijloace care să uşureze munca oamenilor, mulţi şi-au dat viaţa pe pantele abrupte în timpul lucrărilor de restaurare.
La Bran, singurele lucruri care amintesc de Dracula au rămas kitsch-urile din bazarul de lângă Castel şi legendele.