Drumul Goriţa e deja unul cu trafic intens... electoral

Proiectul drumului forestier Goriţa a devenit subiect de dispută între USR şi PNL Braşov. Astfel, ieri, reprezentanţii PNL Braşov susţin că toată campania online de strângere de semnături prin care se solicită oprirea proiectului este o acţiune a USR Braşov. De altfel, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică, a declarat că în spatele acestor acţiuni este senatorul USR Allen Coliban. Totodată, reprezentantul PNL Braşov a spus că petiţia are la bază trei neadevăruri: faptul că drumul va avea o lăţime de 20 m (cât Calea Bucureşti), că va trece pe muntele Tâmpa şi că suprafaţa defrişată pentru amenajarea lui (14,9 ha) reprezintă 10% din suprafaţa totală a spaţiilor verzi din municipiul Braşov.  
„Drumul Goriţa nu are nici o legătură cu muntele Tâmpa. Nu vom avea un drum forestier cu lăţimea de peste 20 m, cât Calea Bucureşti. În ceea ce priveşte zona verde a municipiului, acest drum nu reprezintă 10% din suprafaţa verde a municipiului, ci 0,1%. Acest drum vine să salveze pădurea şi să permită accesul rapid în cazul unor incendii sau calamităţi. De asemenea, va avea un scop turistic şi de recreere, pentru că le va permite braşovenilor şi turiştilor să facă drumeţii pe jos sau cu bicicleta, în condiţii de siguranţă şi în aer curat”, a declarat Oprică. Acesta a mai spus că în compensaţie pentru zona ce va fi defrişată pentru amenajarea acestui drum se vor face lucrări de împădurire în alte zone.
Despre Allen Coliban, Oprică a spus că „tinde să devină un Ponta de Braşov (…) Eu îi voi spune senatorul mincinos”.

„Cred că sunt pe un drum greşit”
La conferinţa de presă a participat şi vicepreşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Ciprian Chiricheş, care a declarat că a realizat propria documentare a proiectului. Printre altele, în 22 octombrie, a solicitat Regiei Locale a Pădurilor Braşov un punct de vedere referitor la acest proiect, pe care l-a primit o zi mai târziu. Conform documentului amintit, suprafaţa ocupată de drumul forestier, respectiv 14,9042 hectare „reprezintă 0,1% din suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a municipiului Braşov (14655,8 ha). Drumul forestier va avea 3,5 m lăţime cu staţii de încrucişare cu staţii de încrucişare. Ca şi poziţionare, va ajunge până Culmea Boului  - în extremitatea nordică; Culmea Ograda, respectiv Dosul Cărării – în extremitatea vestică; 400 m apropiere faţă de punctul de captare apă din Valea cu Apă – la extremitatea sudică, capătul drumului forestier Valea Cetăţii – în extremitatea estică”.
Reamintim că la finalul lunii septembrie, când a prezentat proiectul, directorul Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, a precizat că, pentru realizarea noului drum forestier, se va amenaja un culoar cu o lăţime maximă de 23 m, iar după finalizarea lucrărilor, artera va avea lăţimea de 3,5 metri, zona adiacentă urmând a fi împădurită după finalizarea lucrărilor.
De asemenea, şi Chiricheş a amintit de USR: „Nu înţeleg care a fost scopul sau rolul lor, dar bănuiesc că se pregătesc de campania electorală pentru alegerile locale de anul viitor. Vorbim despre un partid politic şi despre un parlamentar care este prezentat ca vârf de lance pentru Braşov. Cred că sunt pe un drum greşit”. De asemenea, el i-a invitat pe braşovenii care au văzut în spaţiul public acest material (se referă la textul petiţiei – n.r.) să nu creadă, ci să facă o adresă către Regia Publică Locală a Pădurilor şi să ceară detaliile.

USR: Petiţia a fost actualizată
De cealaltă parte, printr-o postare pe pagina de Facebook, Allen Coliban a amintit că „suprafaţa de pădure care va fi tăiată pentru a face loc acestui drum este de 15 ha. Datele INS arată că Braşovul este pe ultimul loc la suprafaţa de spaţii verzi, cu 146 ha. Prin urmare, suprafaţa de pădure tăiată prin acest proiect este echivalentă cu 10% din suprafaţa totală a parcurilor şi a spaţiilor verzi din întreg Braşovul. Adevărul: ei vorbesc despre suprafaţa totală a fondului forestier aflat în proprietatea Braşovului, noi vorbim despre datele INS referitoare la suprafaţa de spaţii verzi pe cap de locuitor”. De asemenea, senatorul susţine că sunt şi alte probleme legate de acest proiect, printre care faptul că „la momentul lansării petiţiei, nici Primăria Braşov, nici RPLP Kronstadt nu prezentaseră nici o hartă, nici un plan al proiectului - fuseseră marcaţi, în schimb, peste 8.000 de arbori pentru tăiere. De atunci şi până în prezent am adunat constant informaţii, experţi jurişti şi silvici au consultat peste 1.600 de pagini de documentaţie tehnică (două studii de fezabilitate – Crucur şi Goriţa, precum şi alte documente), informaţii pe care le-am actualizat în textul petiţiei, pentru o corectă informare”.