Drumul Sfântului, adus şi la Braşov

FOTO: TRASEUL CAMINO DIN ROMÂNIA. Dovezile atribuite: la cimitirul din Sibiu au fost descoperite câteva scoici aparţinând unor saşi care făcuseră Camino pe vremuri; există o statuie a Sfântului Iacob pelerin la Biserica Neagră, precum şi mai multe imagini în alte locuri din ţară: la Alba Iulia, la Hălchiu şi la Ghelinţa.

El Camino de Santiago (Drumul lui Iacob) este un traseu străbătut de pelerini pentru a ajunge la mormântul apostolului Iacob din Santiago de Compostela, Spania. Este un drum medieval principal, care leagă regiunea Pirineilor cu mormântul apostolului, traversând oraşele Jaca, Pamplona, Estella, Santillana del Mar, Burgos şi León. Drumul a luat naştere în prima jumătate a secolului al XI-lea. În acea perioadă, călugării porneau pe acest drum, primind pe traseu masă şi cazare. Este o rută care poate fi parcursă preponderent din aprilie până în octombrie, unele trasee de munte fiind solicitante.
La noi în ţară a fost înfiinţată Asociaţia prietenilor „Camino de Santiago”, care este alcătuită din persoane care au descoperit pelerinajul pe „Camino de Santiago”, iar acum vor să împărtăşească experienţa pe care au trăit-o. De asemenea, asociaţia doreşte să reînvie vechile trasee de pelerinaj care au străbătut teritoriul românesc, aducând argumente şi dovezi istorice, drumuri pe care acum doreşte să le semnalizeze corespunzător pentru a deveni cunoscute. Începutul a fost făcut în secţiuni din judeţul Covasna şi din Iaşi. Acum, reprezentanţii Asociaţiei au depus o solicitare la Primăria Braşov în vederea marcării unui traseu de pelerinaj prin municipiu, care să fie legat de ocolitoarea Braşovului şi să fie interconectat cu traseul ce vine dinspre Moldova.

FOTO: SCOICA, SIMBOLUL CAMINO. Simbolul pelerinajului de pe Camino este scoica, pe care pelerinii o primesc, ca distincţie onorifică, la terminarea călătoriei. Scoicile sunt însemnele rutei, fiind găsite încastrate pe ziduri şi postamente sau lipite pe obiectele pelerinilor. Marcajul traseului este o scoică stilizată, care împrăştie raze de soare.

Pe unde va trece traseul de pelerinaj prin Braşov
Amenajarea acestui traseu cu borne specifice marcate cu săgeţi galbene, aşa cum au fost instalate în judeţul vecin sau la Iaşi ar urma să fie analizată de membrii Comisiei de Circulaţie în şedinţa de săptămâna aceasta. În conformitate cu solicitarea acestei asociaţii, drumul milenar de pelerinaj Camino de Santiago, ar urma să fie marcat cu săgeată galbenă şi scoică specifică, pictate în locuri vizibile pe traseul: str. Carierei - str. Pictor Andreescu - Biserica Bartolomeu - Calea Făgăraşului - str. Lungă - str. Mureşenilor - Piaţa Sfatului - str. George Bariţiu - Biserica Neagră - str. Ștefan Ludwig Roth - str. Grigoraş Dinicu - str. Nicolae Bălcescu - bd. 15 Noiembrie - str. Castanilor - str. 13 Decembrie - până la centura ocolitoare a Braşovului.
Traseul către Santiago de Compostela pleacă din România de la Iaşi şi va străbate judeţele Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor până la graniţa cu Ungaria. O altă ramură va porni din Bucureşti unind cele trei capitale ale Țării Româneşti, Târgovişte, Câmpulung şi Curtea de Argeş, pentru a se uni cu traseul principal la Braşov, respectiv la Sibiu, în conformitate cu informaţiile prezentate de Asociaţia prietenilor „Camino de Santiago”.

FOTO: PUNCT FINAL al „pelerinajului către sine”. Stânca unde odinioară se credea că se termină Pământul, mormântul întâiului apostol martir al creştinătăţii, Sfântul Iacob.

Al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma
Drumul către Santiago de Compostela este al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma. Sute de kilometri străbătuţi pe jos, doar cu un rucsac în spate şi urmând stelele, pentru că traseul este făcut în lungul Căii Lactee, iar scopul drumeţiei e să ajungi în capitala Galiciei, unde se află Moaştele Sfântului Iacob, unul dintre cei trei cei mai apropiaţi apostoli de Mântuitor, alături de Ioan şi Petru.
„De peste o mie de ani se merge pe Camino. Primul pelerin străin a fost în 950 şi apoi, timp de sute de ani, au străbătut sute de mii acest traseu. În secolul XIII erau sute de mii pe an. Abia anul trecut am depăşit 300.000 şi anul acesta vor fi şi mai mulţi”, spune Ion Nicolae, antropogeograf şi profesor la Universitatea din Bucureşti, într-un interviu recent. El a făcut acest traseu de 19 ori până acum şi a înfiinţat şi o asociaţie, „Prietenii Camino de Santiago”, ca să aducă spiritul acestui tip de călătorie şi în România.
Traseele clasice către Santiago de Compostela au mai multe puncte de pornire, fiind marcate cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului.
Cel mai cunoscut şi frecventat este El Camino Frances, o rută care se parcurge în medie într-o lună şi jumătate. Începe la poalele Pirineilor, în Franţa, la Saint-Jean-Pied-de-Port, şi traversează Pirineii în Spania pentru a ajunge la marginea Europei, pe stânca unde odinioară se credea că se termină Pământul. Punctul culminant al călătoriei iniţiatice este mormântul întâiului apostol martir al creştinătăţii, Sfântul Iacob, de la Santiago de Compostela, după aproximativ 800 de kilometri.

FOTO: FACE PARTE DIN PATRIMONIUL UNESCO. Pe drumul aflat în Patrimoniul UNESCO se găsesc 166 de aşezări cu 1.800 de clădiri seculare de mare interes istoric. Primul ghid despre Camino de Santiago a apărut în anul 1139. Site-ul UNESCO descrie oraşul Santiago de Compostela drept un simbol al creştinilor în lupta împotriva islamului.


El Camino este un drum sigur. Există locuri de popas unde poţi înnopta, ca nişte hosteluri speciale pentru pelerini, unde cazarea este de doar 6-10 euro pe noapte, dar poţi dormi şi la bisericile sau hotelurile de pe traseu sau chiar în aer liber.

Cine este Iacob, apostolul pelerinajului
Prăznuit de ortodocşi la 30 aprilie, iar de catolici la 25 iulie, Iacob este fratele lui Ioan Botezătorul, fiind unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, iubit din cale-afară de Mântuitor. „Sfântul Apostol Iacob a fost fiul lui Zevedeu şi fratele Sfântului Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu. Şi era unul dintre cei doisprezece apostoli, care, împreună cu fratele său, lăsându-şi corabia, pe tatăl său şi mreaja sa, a mers după Iisus la chemarea Lui cea dumnezeiască şi Îi urmă pretutindeni, luând aminte la învăţăturile ce ieşeau din Preacurata Lui gură şi vedea minunile ce se făceau de El. Pe aceşti doi fraţi apostoli i-a iubit Domnul atât de mult, încât unuia dintre ei (n.r. – lui Ioan) i-a dat pieptul Său spre rezemare, iar acestuia i-a făgăduit paharul Său, pe care l-a băut pe Cruce“, este consemnat în Vieţile Sfinţilor. Iacob (sau Iacov cel Mare) a fost primul apostol martir al creştinătăţii, ucis de Irod pentru că nu şi-a lepădat credinţa. Învăţăceii i-au adus trupul în Spania, unde apostolul propovăduise, şi l-au îngropat în Galicia. Pe mormântul său s-a înălţat catedrala din Santiago de Compostela. Aşezarea îi păstrează numele, iar „Compostela“ este certificatul înmânat pelerinilor, care atestă realizarea călătoriei.

FOTO: CURIOZITĂŢI DESPRE DRUMUL LUI IACOB. Tradiţia spune că pelerinilor care ajung la Santiago de Compostela în ziua de 25 iulie li se iartă păcatele.

Foto: Estimativ, 600 de români merg în fiecare an pe El Camino. Printre vedetele care l-au parcurs, Gina Pistol şi braşoveanca Mihaela Tatu.