Excepţia numită Săcele: Singurul oraş din judeţ în care populaţia continuă să crească

Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică pentru anul 2013, municipiul Săcele are o populaţie stabilă de 34.215 locuitori, fiind practic a doua localitate ca mărime din judeţul Braşov. Comparativ cu anul 2002, numărul locuitorilor care formează populaţia stabilă a municipiului a crescut cu 4.300, ritmul de creştere a populaţiei în ultimii 11 ani fiind de 14,37%, iar pentru ultimii 5 ani fiind de 4,94%. Raportat la zona urbană a arealului metropolitan şi a judeţului, municipiul Săcele prezintă o situaţie aparte. Astfel, în perioada analizată populaţia localităţii a crescut în timp ce atât la nivel metropolitan cât şi la nivel judeţean populaţia urbană a înregistrat scăderi semnificative. Aceste tendinţe s-au temperat în perioada 2009-2013, însă ele au fost mai accentuate în perioada 2002-2009 când oraşele şi municipiile judeţului Braşov înregistrau împreună o scădere medie anuală a sporului populaţiei de 0,28% (0,15 % în arealul urban al zonei metropolitane), în timp ce populaţia săceleană înregistra un ritm mediu anual al sporului de + 1,80%. Creşterea populaţiei în Săcele se datorează în special sporului natural şi mai puţin celui migratoriu. Creşterea populaţiei municipiului a determinat şi creşterea indicelui de densitate a populaţiei de la 94,60 locuitori/kmp în anul 2009, la 99,27 locuitori/kmp în anul 2013. În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei municipiului, aşa cum a reieşit la recensământul din 2011, aceasta este majoritar românească (65,65%), diferenţa fiind reprezentată în special de maghiari (20,16%) şi rromi (1,07%). În ceea ce priveşte limba maternă, majoritatea au declarat limba română (66,78%), fiind cu 1,13 % mai mulţi decât cei care s-au declarat români. Având în vedere că numai 15 persoane au declarat limba romani ca limbă maternă şi că 1,07 % s-au declarat rromi, este de presupus că aceştia au declarat, în mare majoritate, limba română ca limbă maternă. De asemenea, procentul celor celor care au declarat limba maghiară ca limbă maternă se suprapune peste numărul maghiarilor din localitate.
 

Foto: Ionut Stoica