Curs BNR

1 EUR = 4.9262 RON

1 USD = 4.0800 RON

1 GBP = 5.6770 RON

1 XAU = 238.7720 RON

1 AED = 1.1108 RON

1 AUD = 3.1708 RON

1 BGN = 2.5187 RON

1 BRL = 0.7732 RON

1 CAD = 3.3476 RON

1 CHF = 4.4941 RON

1 CNY = 0.6322 RON

1 CZK = 0.1913 RON

1 DKK = 0.6625 RON

1 EGP = 0.2604 RON

1 HUF = 1.3738 RON

1 INR = 0.0555 RON

1 JPY = 3.7392 RON

1 KRW = 0.3640 RON

1 MDL = 0.2293 RON

1 MXN = 0.2033 RON

1 NOK = 0.4911 RON

1 NZD = 2.9451 RON

1 PLN = 1.0756 RON

1 RSD = 0.0419 RON

1 RUB = 0.0550 RON

1 SEK = 0.4854 RON

1 TRY = 0.4931 RON

1 UAH = 0.1469 RON

1 XDR = 5.8577 RON

1 ZAR = 0.2861 RON

Editia 7450 - 10 mai 10:56

„Fabrica” de pe 15 hectare care ne va scăpa de gunoi: pe un teren cumpărat la Prejmer sau Săcele

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 21 aprilie 2021

Cel puţin aceasta este varianta agreată acum. Pentru groapa de gunoi: rămâne Fin-Eco

„Fabrica” de pe 15 hectare care ne va scăpa de gunoi: pe un teren cumpărat la Prejmer sau Săcele

Cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan şi Şerban Todorică, dar şi directorul executiv aş instituţiei, Toaso Imelda, au prezentat, marţi, stadiul realizării Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID), pentru care administraţia judeţeană va solicita o finanţare nerambursabilă în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.  

Obiectiv: 10% din gunoi la groapă, restul selectat şi valorificat
Prin implementarea investiţiilor incluse în SMID, judeţul Braşov va ajunge în situaţia de a depune la groapa de gunoi 10% din deşeurile produse de populaţie, în condiţiile în care, în acest moment, se aruncă la depozit 90% din cantitate.

Termen: iulie 2022
Demersurile pentru obţinerea banilor europeni au fost începute de Consiliul Judeţean Braşov încă din anul 2017, însă, din cauza întârzierii unei licitaţii, elaborarea documentaţiei a fost întârziată destul de mult. Totuşi, conform declaraţiei vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan, administraţia judeţeană mai are timp să pregătească documentaţia pentru că, a explicat el, termenul final de depunere a cererii de finanţare pentru obţinerea fondurilor europene este luna iulie a anului 2022. „Noi vom face tot posibilul să depunem această cerere înainte de acest termen, pentru  avea la dispoziţie mai mult timp pentru realizarea investiţiilor”, a spus Szenner Zoltan, care, însă, nu a putut preciza când ar putea fi depusă cererea de finanţare.

Lecţia mandatului trecut
Toaso Imelda, care, în mandatul 2016 – 2020 a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, a menţionat că actuala cerere de finanţare este pregătită după ce a mai fost o încercare de a obţine o finanţare europeană în ciclul bugetar european 2007 – 2013, „dar nu au fost pregătite la timp documentele, astfel că am pierdut acest tren. În actualul ciclu bugetar european a apărut oportunitatea finanţării proiectelor privind protecţia mediului prin POIM, aşa că am început să pregătim documentaţia pentru un proiect estimat la 100 milioane de euro”.
De asemenea, ea a amintit că „pentru a pregăti cererea de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov a lansat o procedură de achiziţie a serviciilor de consultanţă pentru pregătirea Master Planului, care stabileşte necesarul de finanţare, pregăteşte cererea de finanţare, dar pregăteşte documentaţia tehnică şi asigură asistenţă tehnică pe perioada implementării proiectului. Licitaţia a fost lansată în anul 2017, însă contractul de servicii, cu o valoare de 3,5 milioane de lei, a fost semnat în luna august a anului  2018, cu Asocierea SC EPMC Consulting SRL – SC Fintech Advisers, asta după ce au fost parcurse toate etapele contestării, inclusiv un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. În primă fază, a continuat ea, a început elaborarea Master Planului privind Gestionarea Deşeurilor, datele fiind colectate din mai multe surse, atât de la primării, cât şi de la autorităţile de mediu. „În baza a cestor date au fost stabilite investiţiile, care au fost discutate inclusiv cu experţii Jaspers ai Comisiei Europene. În acest mod vom putea reduce a perioada de evaluare a dosarului. Fiind vorba despre un proiect cu o valoare mai mare de 50 de milioane de euro, toată documentaţia va fi evaluată direct de Comisia Europeană”, a continuat Toaso Imelda.

Tot într-o dezbatere: locaţiile
Ulterior, a continuat reprezentanta Consiliului Judeţean Braşov, a început pregătirea Studiului de fezabilitate, iar pentru asta era nevoie de amplasamente. Primăriilor le-au fost aduse la cunoştinţă toate detaliile şi, în limita posibilităţii, li s-au solicitat propuneri de terenuri, aceasta fiind stadiul proiectului lăsat de Toaso Imelda.
În Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor sunt propuse mai multe investiţii, cea mai importantă fiind un Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). De asemenea, mai sunt propuse staţii de transfer, de sortare, de tratare a deşeurilor, dar şi centre de aport voluntar (unde oamenii pot lăsa deşeurile voluminoase, fără nici un cost).

Discuţii cu aproape toate primăriile aflate la cel mult 30 km de Braşov
După alegerile locale din anul 2020, finalizarea SMID-ului a fost preluată de noul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan, ajutat de celălalt vicepreşedinte, Şerban Todorică.
Astfel, Szenner Zoltan a declarată că în luna noiembrie a anului 2020 a fost depus a Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov proiectul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD), document care este direct legat de SMID, însă este necesar realizării investiţiilor. „Conform legislaţiei, termenul de avizare al PJGD este de 175 de zile. Este gata raportului de mediu, iar acum este în etapa de dezbatere publică”, a precizat Szenner Zoltan.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a menţionat că de la preluarea mandatului a continuat şi demersurile pentru identificarea amplasamentelor pentru obiectivele de investiţii incluse în SMID.
 Astfel, el a precizat că, potrivit normativelor, pentru realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, trebuie respectate mai multe condiţii, una fiind ca acesta să fie la cel mult 30 km distanţă de cel mai mare generator de deşeuri din judeţ, respectiv municipiul Braşov.
„Pentru această investiţie avem nevoie de aproximativ 15 hectare. În urma discuţiilor cu reprezentanţii autorităţilor locale, unele au comunicat că nu dispun de terenuri cu această suprafaţă sau, dacă le au, acestea sunt păşuni. Pentru a găsi amplasament, au fost vizite în aproape toate localităţile de pe o rază de 30 km din jurul Braşovului, iar la final au fost identificate două  amplasamente posibile, unul la Săcele, iar celălalt la Făgăraş.  
Terenul identificat la Săcele este în apropierea depozitului Fin-Eco, iar Szenner Zoltan a declarat că primăria municipiului a pus la dispoziţie un teren 4,08 ha aflat pe domeniul public. „Pentru diferenţă s-a ridicat problema achiziţiei. Iniţial a fost luată în considerare achiziţia de teren de la 35 proprietari, dar apoi, după analize s-a găsit un teren cu 16 proprietari. Şi aşa, este destul de greu de finalizat achiziţia într-un timp scurt”.
Celălalt amplasament pentru CMID a fost identificat la Prejmer în mijlocul câmpului, vis-a-vis de parcul industrial, la graniţa comunelor Prejmer şi Hărman. „A fost găsit terenul care are un singur proprietar, cu care a fost semnat deja o promisiune de vânzare”, a mai spus Szenner Zoltan.

Primăria Braşov încă nu a depus propuneri pentru locurile în care se pot arunca deşeurile voluminoase
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a mai spus că în SMID mai este o staţie de transfer la Rupea, primăria oraşului fiind de acord pentru acest amplasament, care a şi început demersurile legale necesare pentru ca terenul fie dar în administrarea Consiliului Judeţean Braşov.   
La Făgăraş este prevăzută o staţie de sortare şi tratare mecano-biologică, iar Szenner Zoltan a afirmat că au fost identificate două amplasamente: „Unul este pe o fostă platformă industrială. Am discutat cu lichidatorul unităţii economice pentru o eventuală achiziţie a terenului.  Am verificat terenul, dar problema este că acesta apare în evidenţele Agenţiei pentru Protecţia Mediului ca potenţial contaminat, astfel că va fi nevoie de un studiu. O problemă este că  administraţia judeţeană nu poate cumpăra un teren potenţial contaminat şi nici nu poate realiza un studiu pentru ceva ce nu îi aparţine.  A doua variantă este un teren din exteriorul Făgăraşului, pentru care Consiliul Judeţean a primit drept de administrare în ciclul bugetar european 2007 - 2013, tot pentru staţie de sortare şi transfer. Pentru acest amplasament sunt pregătite şi documente urbanistice”, a continuat Szenner Zoltan.
În ceea ce priveşte centrele de aport voluntar (unde se pot depune deşeurile voluminoase), ce urmează a se realiza în localităţile urbane, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a declarat că pentru majoritate dintre ele au fost identificate terenuri. „O problemă este în municipiul Braşov, unde sunt mai multe variante luare în considerare. Aici ar trebui amenajate două astfel de centre, în părţi diferite ale oraşului, iar municipalitatea are problemă în ceea ce priveşte identificarea unor astfel de amplasamente. Problema principală este de natură juridică”, a mai spus Szenner Zoltan.

Depozitul Fin-Eco, inclus în SMID
În ceea ce priveşte depozitul de deşeuri, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov arată că, în acest moment, singura variantă este includerea Depozitului Ecologic de Deşeuri de la Săcele (al Fin-Eco) în SMID. De altfel, în acest sens, nu cu mult timp în urmă, Consiliul Judeţean Braşov a solicitat acordul ADI ISO Mediu (din care fac parte toate primăriile din judeţul Braşov, dar şi Consiliul Judeţean Braşov).
De altfel, în timpul conferinţei de presă de ieri, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, a declarat că „ADI ISO Mediu este parte a acestui concept şi trebuie să înţelegem cu toţii că vom putea atinge obiectivul în privinţa întregii problematici a gestionării deşeurilor doar în parteneriat cu toate autorităţile locale din judeţul Braşov. Cu toţii trebuie să ne asumăm faptul că deşeul este responsabilitatea tuturor, dar, în egală măsură, să ajungem să înţelegem că deşeul este o resursă. Întoarcerea în economia circulară a deşeurilor reprezintă un obiectiv important, dar pentru realizarea căruia este nevoie de foarte multă informare, educare şi implicare”.  

CITEŞTE ŞI: Cu sau fără Fin-Eco? Primarii din judeţ, chemaţi la votul „mutăm sau nu groapa de gunoi”

 


 




 

+4 -3

Comentarii

'Cristina M'

2021-04-23 18:40:02


'Cred ca este \"bine \"la Prejmer deoarece se pare ca panza de apa freatica din care se alimenteaza si o parte din Brasov se va afla sub GROAPA DE GUNOI. Buna \"afacere\"!'

'DOREL'

2021-04-21 17:31:51


'zona RUPEA ESTE AN Jud MURES?sau an lumea III-a aia nu merita colectat gunoiu? al arunca an OLT!!.SUNTETII DE NOAPTE MINTII?? -CUM SA CERI?-amplasament??la PRIMARIE?\nAMPLASAMENTUL SE IMPUNE AN FUNCTIE DE DISTANTA -LOCUINTE,PERICOL DE INUNDATIE,ACCES SCURT LA LINIE ANALTA TENSIUNE,ACCES Rapid de pompieri,mediu ,proiecte viitoare,ferit de ochiul trecatorului,cea facut un mandat antreg doamna IMELDA daca Vestea o facut AEROPORTUL-ANTRUN AN!!!sa dea banii anapoi-co dormit'

'Ariciul'

2021-04-21 10:53:04


'Mai iesiti pe \"afara\" spre vest si uitati-va si la altii cum procedeaza. Cristian a zis f. bine!'

'cristian'

2021-04-21 06:01:57


'Primariile si Consiliul Jud.trebuie sa ia masuri urgente prin crearea de spatii de sortare in containere unde Cetatenii pot aduce singuri fara taxe ceace nu le este de folos in gospodarie,mobila,Tv,masini de spalat,saltele etc.daca nu stiti Politicienilor luati ex.German unde fiecare comuna are organizat un astfel de spatiu.Treceti la fapte.'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotional