Fabricat în Braşov: CHIMNACA, drogul care aduce moartea!

Procurorii DIICOT şi ofiţerii BCCOA Braşov au efectuat ieri dimineaţă 25 de percheziţii domiciliare în judeţul nostru în vederea destructurării unei reţele de traficanţi de droguri. În urma percheziţiilor, 25 de persoane au fost aduse la audieri la sediul DIICOT, suspectate că au făcut trafic cu CHIMNACA, un produs etnobotanic nou care a dus la două decese în Germania şi numeroase spitalizări în mai multe ţări europene.
Reţeaua achiziţiona produsele din Marea Britanie, de unde ajungeau în România prin intermediul serviciilor de curierat. Era vorba despre substanţe care erau utilizate în studii de laborator şi despre care existau interdicţii clare în ce priveşte consumul uman. La Braşov şi Codlea, membrii reţelei le fierbeau şi le combinau cu toluen, acetonă sau sodă caustică, stropeau cu ele bucăţi de plante neutre şi le comercializau drept etnobotanice. Produsul rezultat, numit CHIMNACA, a fost raportat în 2015 de Germania ca produs psihoactiv nou. Riscul pentru sănătate era extrem de ridicat, astfel că în Germania s-au înregistrat două decese ca urmare a consumului, iar la Braşov au existat două internări în spital în fiecare săptămână. Reţeaua a activat din noiembrie 2015 până în ianuarie 2016, astfel că un calcul simplu arată că s-au înregistrat doar la Braşov aproape 20 de internări provocate de această substanţă. „Gruparea se aproviziona cu produse susceptibile de a crea efecte psihoactive de pe site-uri destinate experimentelor ştiinţifice de natură chimică, site-uri găzduite în Marea Britanie. Pe aceste site-uri existau avertismente că produsele sunt destinate unor experimente de laborator şi nu consumului uman. Se aprovizionau prin firme de curierat, după care achiziţionau de pe piaţă diverse produse, cum ar fi toluen, sodă caustică, acetonă”, a declarat Cătălin Borcoman, procuror şef DIICOT Braşov.
Sora unuia dintre suspecţi spune că acesta nu are nicio legătură cu traficul de droguri şi că e vorba doar de o neînţelegere. „Nu, nu, nu, fratele meu nu e la DIICOT! El e la muncă, a fost o neînţelegere. Eu lucrez de dimineaţă până seara, nu ştiu cu ce se ocupă el în timpul lui liber. Acum e la muncă, la brutărie”, spune sora unuia dintre suspecţi. În schimb, sora altui suspect nu poate nega că procurorii au fost la ei acasă, deoarece uşa este spartă. Ea recunoaşte că fratele ei este la DIICOT pentru audieri, însă spune că acesta este nevinovat şi a ajuns acolo din cauza anturajului. „Nu e infractor, n-are nicio legătură! E o greşeală! Chiar e o greşeală. Nu ştiu de ce au venit la noi, s-a-ntâlnit c-un anturaj greşit”, spune sora celui de-al doilea suspect.
Procurorii spun că pericolul reprezentat de activitatea reţelei era cu atât mai mare cu cât preţul substanţelor cu efecte psihoactive nu era foarte ridicat, astfel că numărul tinerilor care îşi permiteau să le cumpere era foarte mare. Acţiunea a fost realizată cu sprijinul IPJ Braşov şi al Jandarmeriei Braşov. Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

Ce spun medicii
Chminaca este un canabinoid sintetic din categoria drogurilor de sinteză, impropriu numite etnobotanice. „Este de aproape 20 de ori mai puternic decât marijuana şi ca şi când nu ar fi suficient de toxic este comercializat în amestecuri cu sodă caustică, acetonă sau toluen. Din 2015 a fost interzis în Statele Unite, Germania, Elveţia şi China după ce a produs cel puţin şase decese şi mii de intoxicaţii. Drogul provoacă agitaţie extremă, halucinaţii, delir, derealizare, depersonalizare, modificări cardiocirculatorii şi insuficienţă respiratorie acută, cefalee, vertij şi se poate ajunge uşor la fome severe de intoxicaţii cu infarct, convulsii, comă şi deces”, atrage atenţia conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgenţe-toxicologie. Potrivit acestuia, preţul derizoriu, în jur de doi dolari, şi comercializarea sub forme legale de „spice” sau „produse care nu sunt destinate consumului uman” le face extreme de accesibile atât la colţ de stradă cât şi on line.