Financial Times: De ce nu are Transilvania autostradă? Din cauza munşilor şi a scuzelor proaste

Infrastructura din ţara noastră, una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, este dependentă pentru dezvoltare de relief şi de liderii politici. Asta susţine Andrew MacDowall, în unul dintre articolele de marţi dedicate de Financial Times României, în campania „Investind în România”. Autorul titrează ca „munţii şi politica zădărnicesc planurile de infrastructură ale României” şi subliniază că lipsa de bani reprezintă „o scuză proastă”.
Financial Times da exemplul Autostrăzii Transilvania, care măsura, în anul 2013, 52 de kilometri, cu mult sub cei 415 cât ar trebui să aibă. Construcţia rutieră ar fi urmat să fie o adevărată coloană vertebrală pentru sistemul de transport din ţara noastră, între Braşov şi Oradea.
Însă Autostrada Transilvania este un exemplu grăitor al problemelor cu transportul, susţine Nikolai Bojilov, preşedinte executiv al companiei de logistică Unimasters. „Infrastructura de transport în România este într-o stare destul de proastă. Drumurile şi căile ferate nu s-au îmbunătăţit vizibil”, spune acesta. Excepţia o reprezintă portul din Constanşa, unul dintre cele mai productive de la Marea Neagră. Totuşi, transportul terestru de acolo a pus frână potenţialului României de a concura cu porturile de la Marea Nordului pentru traficul de containere între Asia şi Europa.
Şi nici geografia nu ne ajută. Carpaţii reprezintă o barieră naturală redutabilă, iar dealurile îngreunează de asemenea construirea de autostrăzi în mare parte a ţării. O lipsă de fonduri din primul deceniu şi jumătate după căderea comunismului a făcut ca infrastructura să se deterioreze în această perioadă. Însă, de la aderarea la Uniunea Europeană, care a adus acces la finanţare pentru infrastructura, lipsa banilor a devenit o scuză penibilă, mai ales atunci când sunt date drept exemplu căile ferate, autostrăzile şi metroul pe care Polonia le-a construit cu ajutorul banilor Bruxellesului.
Această situaţie din România este cauzată în parte de lipsa unei capacităţi instituţionale de a cheltui banii şi în parte de alegerile politice. Investiţiile publice au scăzut de la 6% din PIB în anul 2012, la 3,4% în anul 2016, continuând să scadă şi în 2017.
UE a alocat 9,5 miliarde de euro României, în Programul Operaţional Infrastructură Mare, însă statul nu s-a zbătut să acceseze şi să implementeze fondurile, şi din cauza mai multor schimbări de guvern de la lansarea programului. Guvernul îşi pune acum speranţele în Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Însă rămân în continuare întrebările despre cum poate reuşi fondul suveran acolo unde trimiterea de generoase fonduri europene a eşuat deseori. Principalele provocări sunt autostrăzile Piteşti - Sibiu, Piteşti - Craiova şi, cel mai mare şi dificil proiect, Tîrgu Mureş - Iaşi.