Furnizorul de gaze naturale al Braşovului a ajuns la afaceri de peste un miliard de euro

Scăderea dramatică a costurilor asociate investiţiilor în proiecte solare, inclusiv pentru cele din zona rezidenţială, asociată cu progresul făcut în domeniul stocării de energie ar putea fi ingredientele care vor duce la formarea unei noi categorii de jucător în domeniul energetic, consumatorul care este propriul său producător de energie.
„Trăim o schimbare de paradigmă toţi cei activi în zona de utilităţi. Vedem în multe ţări din ce în ce mai mulţi clienţi interesaţi de panouri solare pentru acoperiş, lucru determinat de scăderea costurilor. Problema este că panourile solare produc doar atunci când este soare, aşa că trebuie să combini această tehnologie cu soluţiile de stocare. Vedem şi aici o scădere a costurilor semnificativă în ultima perioadă, de patru ori în ultimii 7-8 ani. Această combinaţie de panouri solare pe casă şi baterii se poate dezvolta foarte mult şi de aici ar putea apărea categoria prosumatorului (consumator care este şi producător - n. red.). Noi, la nivel de companie, lucrăm la asta”, a spus Eric Stab (foto), preşedinte & CEO al Engie România.
Engie România este cel mai mare furnizor local de gaze, un business de peste un miliard de euro. Totodată, prin intermediul Distrigaz Sud Reţele, compania administrează o reţea de gaze de 19.000 de kilometri la care sunt conectaţi 1,7 milioane de consumatori. Reţeaua este extinsă în sudul ţării, în 19 judeţe, în oraşe precum Bucureşti, Braşov sau Constanţa.
În ciuda faptului că businessul de bază este orientat pe partea de gaze naturale, Engie România devine tot mai activă şi pe partea de energie în contextul liberalizării pieţei. Astfel, pe zona de energie electrică Engie România a ajuns la un portofoliu de 5.500 de clienţi casnici.
Situaţia menţionată de Stab este vizibilă şi la nivelul datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Astfel, datele oficiale arată că la nivelul anului 2016 pentru a monta 1 MW de capacitate într-un proiect solar era necesară o investiţie de circa un milion de euro.
Aceeaşi capacitate costa în 2012 aproape 1,9 milioane de euro, iar în 2010 costurile erau de 4 milioane de euro, aceasta fiind cea mai costisitoare formă de producere a energiei regenerabile la acel moment.
Spre comparaţie, 1 MW într-un proiect eolian avea un cost de circa 1,5 milioane de euro la nivelul anului 2010, dar a ajuns la finalul lui 2016 tot la circa un milion de euro.
În ciuda acestei scăderi, piaţa rezidenţială a proiectelor solare continuă să stagneze din cauza problemelor legate de fiscalizarea energiei care ar putea fi injectată în reţea. Odată rezolvate însă aspectele birocratice, scenariul prezentat de Stab ar putea deveni o realitate şi în România.
Până atunci însă, au loc şi alte schimbări. Şeful Engie România spune că în 2017 circa 65.000 de noi conexiuni au fost realizate la reţeaua de distribuţie a gazelor administrată de companie, aceasta fiind una dintre principalele tendinţe din piaţa de profil.