Gala Premiile Anului 2015 în Cultură s-a transformat în „Gala Amural”

Arta tinerilor, neconvenţională, dar proaspătă, îşi face încet, dar sigur, loc în cultura braşoveană. Tinerii, dar şi cei între două vârste o susţin, participând la evenimente. Aşa încât, cei care au mizat pe contemporaneitate, în defavoarea clasicului, au fost câştigători la Gala Premiilor anului 2015 în Cultură la Braşov. Amural, Laborazon, promotorul idealist (persoane care au investit timp şi bani pentru crearea unor evenimente) sunt cei care au ales arta pentru tineri.

Juriu externalizat: Iulia Popovici, Cosmin Manolescu şi Dragoş Neamu au decis premianţii
Gala Premiilor Anului 2015 în Cultură s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, la Centrul Cultural Reduta, fiind organizată de Consorţiul cultural Corona. În acest an au fost propuse 10 categorii de premiere, una dintre ele - Debut, fiind nouă. Pentru a nu fi suspectaţi de subiectivitate, organizatorii au ales să „externalizeze” juriul care să desemneze câştigătorii. Anul acesta, juriul a fost alcătuit din Iulia Popovici, ziarist cultural, critic de teatru şi curator de arte performative, Dragoş Neamu, director executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România şi consilier al ministrului Culturii, şi Cosmin Manolescu, dansator, coregraf, care are un portofoliu artistic ce cuprinde peste 150 de evenimente dedicate dansului.

Sfatul „Amuralilor”: „Foarte important: plătiţi bilete, pentru calitate”
Braşovenii au putut să-şi voteze favoriţii online, dar votul lor a fost doar amintit pe scenă. Au fost situaţii în care votul publicului a coincis cu votul juriului. „Rolul acestui eveniment este şi acela de a arăta o tendinţă, o direcţie a ce înseamnă viitorul culturii nu doar la Braşov, ci şi pe plan naţional. De exemplu, există o strategie culturală sectorială la nivelul Ministerului Culturii şi acolo se spune că sunt direcţiile mari: patrimoniul cultural material, imaterial şi creaţie contemporană şi, spre surpriza multora, anul acesta, creaţia contemporană a luat partea leului din premiile anului şi nu este întâmplător”, a precizat VAler Rus membru director în Consiliul Director al Consorţiului Cultural Corona.
Marii câştigători ai serii au fost tinerii din Asociaţia Amural, care au plecat acasă cu trei premii: la categoriile Expoziţia anului, Festivalul anului şi Debut. „S-a vorbit în seara aceasta despre finanţări, de la Primărie, de la Consiliul Judeţean. Sunt binevenite, dar noi încurajăm pe cei care doresc să creeze evenimente să o facă şi cu bani privaţi. Foarte important, plătiţi bilete pentru un act cultural de calitate. Noi am făcut «Amural» din resursele noastre şi din bani de la sponsori. A fost şi dificil, dar asta ne-a dat libertate”, a precizat Răzvan Pascu, unul dintre cei trei „Amurali”. Asociaţia este formată din Alina Anca, Carmen Smaranda şi Răzvan Pascu. Alina este artistă video şi absolventă a Universităţii de Arte. Răzvan, prietenul ei, vine cu experienţa a şase ani de publicitate, iar Camern vine cu experienţa corporativă. Rolurile s-au împărţit firesc: Alina a venit cu viziunea artistică, Răzvan, cu viziunea conceptuală, iar Carmen s-a ocupat de managementul festivalului. Festivalul, care a avut loc la începutul lunii septembrie, a însemnat ceva cu totul nou în Braşov, dar şi un continuu drum Braşov-Bucureşti. „Ne-am dorit să găsim un loc fizic în Braşov în care să aducem artişti în timpul anului. Nu l-am găsit, dar am vrut să facem o demonstraţie publicului despre ce putem face, dacă am avea o galerie, un spaţiu dedicat. Eram deja îndrăgostiţi de zona După Ziduri, obiectivul nostru era să dăm arta jos de pe ziduri şi aşa a venit şi conceptul de Amural, de anti-zid, de dărâmare a zidului şi asta s-a suprapus sonoritatea cuvântului de dragoste «amur» şi totul s-a transformat într-o poveste frumoasă. Chiar dacă suntem din oraşe diferite am putut să-l realizăm. Festivalul în sine este foarte digital şi instrumentele folosite sunt digitale, nu e nevoie să fim toţi în acelaşi spaţiu, oricum, am mai ţinut legătura pe net”, povesteşte Răzvan. Pentru a pune acest festival pe picioare, au muncit peste 100 de oameni. „Noi trei am construit festivalul şi cu o lună înainte au început să apară prietenii şi voluntarii, peste 50 la număr. Apoi am crescut la peste 100, cu tot cu artişti. Eu sunt copywriter de meserie (cel care scrie reclame, concepte, slogane etc) şi am venit cu viziunea conceptuală. Alina este artist video şi ea a adus viziunea artistică asupra festivalului, iar Carmen a fost organizator, project-manager”, a mai spus tânărul.
În acest an, tinerii de la Amural şi-au propus să-şi confirme poziţia de favoriţi şi vor să creeze o nouă ediţie cu mai mulţi artişti, dar şi artişti internaţionali. „Vrem să ocupăm şi mai mult oraşul. Festivalul este unul eminamente vizual, cu atenţie specială pe ilustraţie, design, fotografie, artă murală, iar muzica şi poezia sunt interpretate într-o manieră vizuală, susţinute de proiecţii video. E foarte importantă ilustraţia, designul, fotografia, arta murală. Vom schimba pictura de După Ziduri - Cerberul Amural. În fiecare an ne propunem să aducem alt artist, cu propria viziune”, a încheiat artistul.

Premiaţi cu o cărămidă
„Am discutat cu colegii din Consorţiul Cultural Corona să încercăm o metaforă în ce priveşte acest premiu. Astfel, câştigătorii desemnaţi de juriu au primit o cărămidă, pe care este aplicată o suprafaţă mălţuită şi pe care este inscripţionată categoria. Încercăm să construim ceva - aceasta este metafora pe care o propunem câştigătorilor, publicului braşovean şi operatorilor culturali. Suntem aici să construim, vrem să rămânem mult timp în peisajul cultural şi rolul consorţiului este unul de tip strategic. Noi nu vom organiza evenimente culturale, încercăm să construim o comunitate care să performeze, să ofere calitate în cultură”, a subliniat Valer Rus, membru director în Consiliul Director al Consorţiului Cultural Corona.

Votul juriului
-Proiectul cultural al anului: Rezidenţa Artă Contemporană RAC - Centrul Cultural Reduta
-Expoziţia anului: „La limitele oraşului”, Laborazon - în cadrul festivalului Amural
-Cartea anului: Alexandru Muşina - Opera poetică
-Proiect muzical: Braşov Jazz&Blues Festival - Asociaţia Fanzin
-Concertul anului: „Ma plus Belle histoire d'Amour” - Alexandra Fits şi Kamerata Kronstadt
-Spectacol dramatic al anului: „Dansând în noapte” - Teatrul Dramatic Sică Alexandrescu
-Festivalul anului: Amural - Asociaţia Amural
-Organizaţia culturală a anului: Asociaţia Fanzin
-Debut: Festivalul Amural
-Personalitatea anului: Promotorul idealist (Alina Floroi, Dan Oprea, Mara Oprişiu etc)

Votul publicului
-Proiectul cultural al anului: Artă. Memorie. Restituire Asociaţia Culturală Artessentia, Biblioteca Judeţeană Braşov
-Expoziţia anului: Amural - Expoziţia de fotografie „La limitele oraşului” din cadrul Amural (Lucian Bran, Mihai Şovăială, Mihai Neon, Mihai Barabancea) -Laborazon
-Cartea anului: Alexandru Stănescu „Atlasul Tărâmurilor fermecate şi al locurilor magice din basmele româneşti”
-Proiectul muzical al anului: Rockstadt Extreme Fest, Râşnov - Rockstadt
-Concertul anului: Noapte de Crăciun, Anatoly
-Spectacolul dramatic al anului: Dansând in noapte, Teatrul Sică Alexandrescu Braşov
-Festivalul anului: Amural, Asociaţia Amural
-Organizaţia culturală a anului: Centrul Cultural Reduta
-Debut: Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania
-Personalitatea anului: Stela Drăgulin