Gazele s-au scumpit cu 50% în patru ani

România, al patrulea stat european în funcţie de producţia de gaze, unic în regiune prin gradul redus al dependenţei de gazul rusesc, a înţeles să-şi folosească avantajul resurselor interne pentru scumpirea facturilor plătite de populaţie şi industrie. De la 1 aprilie, jumătate din consumatorii casnici de gaze din România primesc facturi cu 10% mai mari.
Datele transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că preţul gazului din producţia internă pentru clienţii casnici a ajuns de la 1 aprilie la 78 de lei pe MWh, nivelul fiind cu peste 50% mai mare faţă de cel din aprilie 2014.
Dintr-o factură pe care un consumator casnic o plăteşte către companiile de furnizare a gazului, circa 55% reprezintă preţul gazului, restul fiind diferite taxe sau tarife legate de activitatea de distribuţie sau furnizare.
Autoritatea atrage însă atenţia că nivelul de preţ estimat pentru 1 aprilie 2018 ar putea varia în contextul în care este în desfăşurare o analiză internă.
Indiferent de rezultatul acestei analize, cert este că în loc să-şi protejeze consumatorii şi industria, România a ales să aplice calendare de scumpiri pentru gazul intern astfel încât să-l aducă la nivelul de tranzacţionare european, în unii ani creşterea fiind atât de accelerată, încât gazul românesc era mai scump decât cel tranzacţionat la Viena.
În ciuda acestor scumpiri, unii dintre cei mai importanţi promotori ai liberalizării preţului la gaze, grupul austriac OMV, spunea recent că legarea producţiei interne la hubul de la Viena este „o nebunie”.
Tot datele transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) mai arată că în perioada ianuarie 2014 - martie 2017, ultimele date furnizate de entitate, ponderea importurilor în acoperirea cererii de gaze a populaţiei a fost cel mult de 5%, existând intervale în care locuinţele din România au fost alimentate numai cu gaz extras local.
Politica este de a con-tinua creşterea pre-ţurilor, un anunţ în acest sens fiind făcut chiar la finalul săptămânii trecute.  „În conformitate cu metodologiile de tarifare, începând cu data de 1 aprilie 2018 preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale înregistrează următoarea evoluţie: pentru operatorul economic ENGIE România SA se va înregistra o creştere de preţ pentru furnizarea reglementată aplicată clienţilor casnici de 1,2 bani/kWh, de la 11,8 la 13 bani/kWh. În cazul operatorului economic E.ON Gaz Furnizare România SA preţurile pentru furnizarea reglementată aplicată clienţilor casnici nu se modifică“, se arată în comunicatul ANRE.
Potrivit informaţiilor publicate de Mediafax, consumul mediu de gaze al unei gospodării, pe lună, este de 2.000 kWh. Astfel, de la 1 aprilie, consumatorii casnici de la ENGIE vor avea facturi mai mari cu 24 de lei, ceea ce reprezintă mai bine de 10%.
Din cele 36 de companii care au licenţă de furnizare a gazelor naturale, cele mai importante, prin baza de clienţi pe care o deservesc, sunt francezii de la ENGIE şi nemţii de la E.ON. În România, sunt circa 3,5 milioane de consumatori casnici, 3,2 milioane de gospodării fiind alimentate prin reţelele administrate de ENGIE şi E.ON.
Creşterea preţurilor la gaze vine într-un context foarte delicat, marcat de un consum care refuză să crească.
Potrivit datelor disponibile, România a consumat anul trecut 12,3 miliarde de metri cubi, cu peste 20% mai puţin faţă de anul 2008, de exemplu. Prăbuşirea industriei chimice a fost principalul factor care a generat scăderea consumului de gaze pe plan local, în perioada 2008-2016 cererea venită din partea acestei industrii reducându-se cu mai bine de 60%. Şi această industrie a fost marcată de creşterea accelerată a preţului gazului.
Consumul casnic ar putea să fie un vector de creştere pentru piaţa gazelor, dar ritmul investiţiilor este extrem de lent.
Spre exemplu, lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Ungaria a crescut de aproape 4 ori din 1990 până în 2016, ajungând la circa 84.000 de kilometri, dublu faţă de cât are România. În acelaşi interval, numărul clienţilor casnici racordaţi la reţeaua maghiară de gaze s-a dublat, ajungând în 2016 la 3,2 milioane de gospodării, 73% din total. În România vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură.