În ce condiţii pot fi cheltuiţi banii elveţieni pentru reabilitarea reţelei de termoficare din Tractorul

În 25 iunie 2015, Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare pentru Programul de Cooperare Elveţiano - Român, şi municipiul Braşov, în calitate de beneficiar, au semnat acordul de implementare pentru proiectul „Reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie energie termică în zona rezidenţială Tractorul din Braşov”, finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano - Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse (PCER).
Potrivit proiectului, în cartierul Tractorul urmează a se înlocui conductele de transport şi distribuţie a energiei termice, izolate clasic cu vată minerală şi carton bituminat, cu ţevi de oţel preizolate cu spumă poliuretanică, manta de protecţie de polipropilenă şi fire de semnalizare a avariilor.
Valoarea totală a proiectului este de 6.346.194 franci elveţieni, echivalentul a 27.274.037 de lei (suma calculată la data semnării acordului de finanţare), din care contribuţia elveţiană la cheltuielile eligibile ale proiectului reprezintă 85%, respectiv 4.370.730 franci elveţieni, echivalentul a 18.784.086 lei. În acord se mai prevede că diferenţa de 1.975.464 franci elveţieni, echivalentul a 8.489.951 lei, reprezintă contribuţia beneficiarului - municipiul Braşov la cheltuielile eligibile ale proiectului (771.305 franci elveţieni, echivalentul a 3.314.837 lei) şi cheltuielile neeligibile suportate de municipalitatea braşoveană (1.204.159 franci elveţieni, echivalentul a 5.175.114 lei).
Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni de la data semnării acordului.
Totuşi, a declarat fostul viceprimar al Braşovului, Ciprian Bucur (foto), banii elveţieni vor putea fi cheltuiţi abia în momentul în care sistemul centralizat din Braşov va fi funcţional.

Pierderi mari în reţea
De asemenea, viceprimarul a precizat că pentru a deveni mult mai eficient, va fi nevoie şi de alte investiţii reţeaua de transport şi distribuţie. „În sezonul rece 2015-2016, cele mai mari pierderi au fost pe reţeaua de transport de pe strada Panselelor, respectiv 52%-54%, dar acestea au fost acoperite de producătorul Bepco. Această problemă s-ar putea rezolva destul de simplu, prin realizarea unui racord între două puncte termice din cartierul Astra, ceea ce ar însemna că agentul termic nu va mai fi transportat prin conductele de pe strada Panselelor. De altfel, pentru efectuarea acestor lucrări a fost emisă şi o hotărâre de Consiliu Local”, a explicat Bucur. Conducta de pe strada Panselelor este destul de veche, iar anul trecut, după ce la finele lunii octombrie a fost reluată alimentarea cu agent termic a cedat.

Procedură anevioasă pentru desemnarea operatorului prin licitaţie
Pe de altă parte, Ciprian Bucur a afirmat că dintre variantele propuse de şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Doru Ciocan, soluţia privind înfiinţarea unui serviciu public subordonat Consiliului Local poate fi aplicată mai repede. „Organizarea unei licitaţii prin care să fie atribuit serviciul de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a agentului termic ar dura destul de mult, procedura fiind extrem de anevoioasă. În schimb, procedura privind înfiinţarea unui serviciu public poate fi parcursă destu de repede. De altfel, în urma şedinţei „Comisiei Tetkron” de săptămâna trecută (din care fac parte şapte consilieri locali – n.r.), noi am solicitat Primăriei să paşii legali ce trebuie parcurşi în acest sens, precum şi cât timp ar fi necesar pentru înfiinţarea unui astfel de serviciu”, a mai spus Bucur. Totodată, fostul viceprimar a mai spus că membrii comisiei au solicitat Primăriei Braşov şi prezentarea stadiului inventarierii şi preluării activelor administrare de Tetkron până în momentul în care această societate şi-a încetat activitatea.