În seara asta sosește o bucățică din Sfânta Cruce la Brașov

Practic, de acum, Biserica Sfânta Treime, de pe Tocile, va deveni un loc de pelerinaj pentru credincioși. Evenimentele pregătesc confirmarea Fecioarei Maria ca protectoare a Brașovului, în 2011, când va fi adus și Brâul Maicii Domnului O părticică din Sfânta Cruce va fi adusă la Brașov, în această seară, împreună cu moaștele Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir și moaștele Sfinților Români, cu ocazia prăznuirii Zilei Nașterii Preasfintei Fecioare Maria, din 8 septembrie. Moaștele vor fi depuse la Biserica Sfânta Treime, din Șchei, unde vor fi aduse de o coloană oficială, care va pleca de la Brașov, către Mitropolia Ardealului, în jurul orei 13.00, potrivit părintelui Aurelian Reit. La Biserica de pe Tocile, racla cu artefactele sfinte va ajunge la ora 19.00 și va fi întâmpinată de Junii Brașovului. O dată cu sfintele moaște, potrivit părintelui paroh, la Biserică va mai fi adusă și o icoană a Maicii Domnului, de mari dimensiuni (1,80 pe 1,20 metri). „Icoana este o donație și va rămâne în patrimoniul Bisericii noastre”, a precizat părintele Reit. În această seară se va săvârși o slujbă de vecernie. „Toate acestea vor fi manifestări care vor marca intrarea Brașovului sub protecția binecuvântată a Sfintei Fecioare Maria”, a mai spus părintele paroh. Biserică deschisă până pleacă ultimul credincios Mâine, la slujba de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului, va oficia și Prea Sfințitul Andrei Făgărășeanul, episcop vicar al Sibiului. Slujba va începe la ora 10.00, iar de la ora 12.00, când se va termina, va avea loc un „concert de pricesne ținut de Grupul Anatoly, după care vor urma luările de cuvânt ale personalităților din Brașov”, potrivit părintelui Reit. În 9 septembrie, la Biserica de pe Tocile ar putea oficia slujba chiar mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza. De asemenea, vineri, va fi organizată Taina Sfântului Maslu, după cum ne spune părintele Reit. Moaștele vor rămâne la Brașov până în 12 septembrie. Părintele Reit spune că nu va exista un program în care credincioșii vor putea veni să se roage la sfintele moaște. „Lăcașul va fi deschis de dimineață până când pleacă ultimul credincios, chiar toată noapte, dacă va fi nevoie”, spune părintele Reit. Pregătiri pentru aducerea Brâului Maicii Domnului la Brașov, în 2011 „Toate aceste manifestări, și nu doar cele din această săptămână, ci și cele programate pe parcursul acestui an, sunt pregătiri speciale pe care le facem pentru ca la Biserica noastră să fie adus, în 2011, Brâul Maicii Domnului, de la muntele Athos. Pentru aceasta este nevoie de anumite demersuri”, explică părintele Aurelian Reit (foto medalion stânga). Astfel, la Crăciun, dar și la Sfintele Paște, la Brașov vor fi aduse două racle cu sfinte moaște de la Biserica Rusă și Biserica Greacă. „Deocamdată nu știm care sunt acele sfinte moaște. Ele ne vor fi donate. Însă sunt anumite procedee mai complicate. Mitropolia se ocupă de aducerea acestora, ele trebuie asigurate, mai trebuie să existe un protocol între cele două Biserici. Aceste sfinte moaște sunt în patrimoniul universal, dar aceste daruri nu se fac fără aprobările și binecuvântările ierarhilor de acolo”, mai spune părintele Reit. Oricum, recunoaște acesta, „a primi sfinte moaște ca donație, în patrimoniu, înseamnă un lucru deosebit”. Consacrarea Sfintei Fecioare ca sfânt ocrotitor Propunerea ca Sfânta Fecioară Maria să devină protectoare a orașului a pornit de la partea laică, dar consacrarea ei trebuie să urmeze mai mulți pași. Liviu Pandele (foto medalion dreapta), președinte al Fundației „Dacia”, spune că „partea declarativă a fost atunci când, Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Român și mitropolitul Laurențiu Streza, au luat act de această cerere și și-au dat acordul. La anul va veni și confirmarea, act care vine în momentul în care există o repetabilitate a ceea ce s-a întâmplat”. De asemenea, părintele Reit spune că, între timp, în cursul acestei luni, protopopiatele din Brașov „vor semna o proclamație comună că întreaga Biserică este de acord cu acest fapt, iar acesta se va întâmpla sub patronajul Bisericii”. Astfel, în acest sens, Biserica Sfânta Treime a pregătit un întreg an de evenimente religioase. Evenimente culturale dedicate Sfintei Fecioare Maria La Galeriile Kronart, mâine, de la ora 13.00, brașovenii sunt invitați la o expoziție de artă sacră, muzică și poezie dedicate protectoarei orașului. Tot în 8 septembrie, dar seara, în Piața Sfatului, Opera Brașov a pregătit un spectacol închinat Fecioarei Maria. După acest spectacol, pe străzile Brașovului, va avea loc o procesiune cu torțe purtate de militarii unităților din Brașov. Planuri îndrăznețe pentru viitor Pentru 2011, manifestările dedicate patroanei spirituale vor să completeze calendarul manifestărilor cu un festival de film religios, cu o bienală de artă sacră la care să participe artiști din întreaga lume, cu un festival de poezie sacră „Nihil Sine Deo”, precum și cu simpozioane pe teme de teologie. „Brașovul arată deosebit, este un oraș cultural, atractiv, turistic și, dat fiind faptul că industrie nu mai e, este timpul ca orașul să se transforme într-o capitală a muzicii, a culturii, a pelerinajelor religioase și aici mă refer nu doar la cele organizate de Biserica Ortodoxă, ci și la cele organizate de catolici, greco-catolici etc, astfel încât toate la un loc să poată trăi într-o comuniune și să poată crea acele stări de spirit care să genereze o atracție de turiști. Salut pe dirijorul Operei Brașov, care a preluat ideea noastră de organizare a unui festival internațional de muzică sacră, pentru că am fi unici la ora actuală în Uniunea Europeană care organizează un astfel de eveniment”, a precizat Liviu Pandele, președintele Fundației „Dacia”, unul dintre inițiatorii petiției care cerea încuviințarea pentru ca Sfânta Fecioara Maria să devină patronul spiritual al orașului Brașov. La Festivalul de artă sacră, de anul viitor, ar putea participa și Camilian Demetrescu, „care este, la ora actuală, pictorul personal al Vaticanului”. „Toate aceste evenimente nu se fac din bani publici”, a încheiat Liviu Pandele. Istoria Sfintei Cruci Sfânta Cruce a fost descoperită în anul 326, de către Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare. Se spune că după moartea și Învierea Domnului, ucenicii Lui au îngropat lemnul Sfintei Cruci, la poalele Golgotei. În alte izvoare istorice se spune că soldații romani care L-au răstignit pe Iisus, după punerea Lui în mormânt, ar fi aruncat cele trei cruci într-o grotă săpată în piatră, din imediata apropiere a Golgotei, unde se colecta apa de ploaie necesară consumului orașului. Gunoaiele Ierusalimului au fost aruncate cu timpul acolo, acoperind crucile. Abia după 3 secole, Sfânta Cruce a fost descoperită. În anul 326, Împărăteasa Elena, ajunsă la Ierusalim în căutarea Locurilor sfinte, a poruncit să se sape în cetate. Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul a fost ușor identificată, fiind singura care avea cuie bătute în ea, fiindcă cei doi tâlhari fuseseră legați cu funii pe crucile lor. Pentru o mai bună verificare, crucea a fost așezată peste un mort, care a înviat și a rostit cuvinte de slavă lui Dumnezeu. Sfânta Elena, așa cum ne spun Ambrozie, Rufinus și alți Părinți și scriitori bisericești, a trimis acasă, fiului ei Constantin, un fragment din lemnul Sfintei Cruci și două cuie din cele în care fusese pironit Domnul, unul dintre ele fiind ulterior încastrat într-o diademă. Crucea descoperită pe Golgota a fost pusă în Bazilica „Sfânta Cruce” din Ierusalim, zidită de împărăteasă. Tot acolo au mai fost depuse un cui și placă pe care Pilat pusese să se scrie INRI. În fața bazilicii, a fost înălțată o cruce de metal, pe care împăratul Teodosie al II -lea a acoperit-o cu aur și diamante în anul 417. Așa cum spune și pelerina creștină Egeria (sec. al IV-lea), în Biserica din Ierusalim, sfințită în ziua de 13 septembrie, a fost depusă spre păstrare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperită de puțină vreme de Sfînta Elena. Dar sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai târziu, pe 14 Septembrie, când a fost arătată mulțimii, din amvonul Bisericii Sfântului Mormânt, de către Macarie, episcopul Ierusalimului. Unii istoricii afirmă că, în perioada iconoclasmului, crucea a fost negată, ca și icoanele, fiind posibil ca să fi fost ascunsă de Patriarhul Ierusalimului, ori chiar acesta să fie cel care a descompus-o în bucăți pentru a o putea ascunde mai bine. Alți istorici afirmă că Sfânta Cruce a fost trimisă la Constantinopol, când pericolul musulman a crescut și a fost păstrată acolo până aproape de căderea Constantinopolului, în 1453, fiind posibil ca atunci să fi fost desfăcută Sfânta Cruce în bucăți și să fi fost trimisă diferitelor patriarhii pentru salvarea ei.