Curs BNR

1 EUR = 4.9758 RON

1 USD = 4.6712 RON

1 GBP = 5.7677 RON

1 XAU = 354.4765 RON

1 AED = 1.2719 RON

1 AUD = 3.0068 RON

1 BGN = 2.5441 RON

1 BRL = 0.8970 RON

1 CAD = 3.4040 RON

1 CHF = 5.1247 RON

1 CNY = 0.6449 RON

1 CZK = 0.1969 RON

1 DKK = 0.6669 RON

1 EGP = 0.0971 RON

1 HUF = 1.2603 RON

1 INR = 0.0560 RON

1 JPY = 3.0182 RON

1 KRW = 0.3387 RON

1 MDL = 0.2597 RON

1 MXN = 0.2740 RON

1 NOK = 0.4241 RON

1 NZD = 2.7592 RON

1 PLN = 1.1519 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0500 RON

1 SEK = 0.4281 RON

1 TRY = 0.1433 RON

1 UAH = 0.1174 RON

1 XDR = 6.1419 RON

1 ZAR = 0.2447 RON

Editia 8169 - 24 apr 03:50

Încă o factură după falimentul Tractorul: 37,5 milioane de lei, gunoiul de sub preş

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 18 ianuarie 2019

Primăria Braşov se aşteaptă ca statul român să finanţeze închiderea rampei de la Timiş - Triaj. Depozitul de deşeuri industriale a aparţinut uzinei Tractorul, dar când s-a vândut fabrica, a fost „omis” de pe lista de active

Încă o factură după falimentul Tractorul: 37,5 milioane de lei, gunoiul de sub preş

Primăria Braşov a obţinut în 14 ianuarie autorizaţia de construire pentru închiderea depozitului de deşeuri industriale nepericuloase de la Timiş – Triaj. Investiţia este estimată la 31.612.812 lei, fără TVA, (37.619.246 lei, inclusiv TVA), iar singura sursă de finanţare din acest moment este bugetul local al municipiului Braşov.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Braşov, după aprobarea bugetului local al municipiului Braşov pe anul 2019, va fi lansată şi licitaţia de lucrări pentru închiderea depozitului. După semnarea contractului de lucrări, constructorul stabilit prin această licitaţie va avea la dispoziţie 36 de luni pentru închiderea rampei.
Conform proiectului tehnic elaborat de SC Intergroupengineering SRL Bucureşti în anul 2017, corpul depozitului de deşeuri va fi impermeabilizat, astfel încât să nu se infiltreze apa de ploaie (dacă se întâmplă acest lucru, apa, poluată, ajunge în pânza freatică). De asemenea, se vor efectua lucrări prin care să fie evitate mirosurile, emisiile de gaze în atmosferă, sau împrăştierea de către vânt a deşeurilor uşoare gen hârtie şi plastic. Tot prin acest proiect vor fi realizate amenajări astfel încât să fie împiedicată apariţia unor incendii sau deteriorarea stratului de vegetaţie de la suprafaţă, din cauza gazului de depozit.

Cum se va face impermeabilizarea
În primă fază, depozitului I se va da o formă regulată, după care dealul format va fi „îmbrăcat” cu mai multe straturi de protecţie. Primul va fi un strat granulat, de minimum 0,50 m grosime realizat din materiale existente pe plan local (în general pietriş). Peste acesta se va aşterne un strat de impermeabilizare din geocompozit bentonitic (combinarea unui strat geosintetic cu unul de betonită, care este un tip de argilă), apoi se va aşterne încă un strat de materiale granulare, cu o grosime de 0,30 m, pentru drenarea apelor pluviale. Ultimul strat, cu o grosime de minim un metru, va fi de pământ, partea superioară, de 0,15 m fiind sol vegetal. La final, depozitul va fi înierbat sau se vor planta arbuşti, condiţia fiind ca rădăcinile acestora să nu afecteze straturile inferioare (începând cu cel de drenare).
Pentru realizarea documentaţiilor tehnice, în urmă cu doi ani, Primăria Braşov a primit de la Consiliul Judeţean Braşov suma de 1.000.000 lei, însă aceasta nu a fost cheltuită în totalitate. „Având în vedere că nu am folosit întreaga sumă, am obţinut din partea Consiliului Judeţean Braşov acordul pentru ca banii neutilizaţi să îi direcţionăm către alte capitole bugetare”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Cumpărătorul fabricii Tractorul nu a preluat şi depozitul
Chiar dacă depozitul de deşeuri de la Timiş – Triaj a fost al Uzinei Tractorul (deţinută de statul român până la desfiinţare), care a depus aici cea mai mare cantitate de deşeuri, lucrările de închidere au căzut în responsabilitatea autorităţilor locale. „Practic, până în acest moment, singurele fonduri alocate pentru lucrările de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase de la Timiş – Triaj sunt cele alocate de a autorităţile locale. Asta nu înseamnă că nu vom încerca să atragem şi alte tipuri de fonduri, cum ar fi cele guvernamentale, mai ales dacă ţinem cont de faptul că deşeurile depozitate la această rampă  au fost produse, în mare parte, de fosta fabrică de tractoare (la această rampă a fost depozitată inclusiv zgura provenită de la turnătoria uzinei – n.r.), pe care statul român a vândut-o la un moment dat. La momentul respectiv nu a transmis noului proprietar şi obligaţiile privind ecologizarea acestui depozit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

„Ecologizat” parţial de căutătorii de deşeuri feroase
De altfel, după ce fabrica de tractoare nu a mai funcţionat, depozitul de la Timiş-Triaj a fost „răscolit” mulţi ani de reciclatorii care căutau deşeuri feroase, uneori firme, alteori oameni care căutau metale săpând cu târnăcopul.
Pe de altă parte, după ce şi aceste activităţi au fost finalizate, pe depozit a început să crească iarbă şi să apară vacile sau porcii din gospodăriile din zonă.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie