Într-un loc secret din judeţul Braşov există singura cultură de Aronia

Din Aronia se pot face dulceţuri delicioase iar pentru iubitorii de băuturi alcoolice, vinul obţinut din aceste fructe este un adevărat răsfăţ după o masă copioasă. Originar din America de Nord, fructul a apărut şi în apropierea Braşovului, iar cultura este ţinută la secret. Nici măcar primarul comunei nu ştie de existenţa ei.
În timpul unei vacanţe în străinătate, Alina împreună cu soţul ei, au avut ocazia să guste din ceea ce la scurt timp, a devenit un stil de viaţă pentru ei. Au adus din străinătate arbuşti pe care i-au plantat pe pământul lor, iar după doi ani de zile de muncă, au început să culeagă roadele: aproximativ o tonă de Aronia.
„Ideea a venit în farfurie. Am gustat produsele într-o vacanţă în Croaţia şi am rămas surprinşi şi de stadiul unei plantaţii de acolo, care era absolut superbă, într-una din lunile toamnei şi am început să cochetăm cu subiectul”, a explicat Alina Grosu (foto), proprietara plantaţiei.
Plantaţia este 100 % naturală, fără chimicale, iar fructul este extraordinar de slab perisabil, adică rezistă în condiţii normale, fără refrigerare, după care pot fi transformate în siropuri, dulceţuri, vin, şi mai nou, în produse cosmetice. „Le vom procesa şi pentru domeniul farmaceutic, datorită proprietăţilor pe care le au, şi congelate, ca să ne bucurăm de ele şi la iarnă, când vor rămâne ca în stadiul natural, normal şi proaspăt de acum, şi deshidratate pentru cei care folosesc fructele deshidratate, deci au o paletă largă de consum”, a adăugat Alina Grosu. Deşi există şi în România, oamenii sunt neinformaţi despre beneficiile acestui fruct. Boabele deAronia conţin o cantitate mare de antioxidanţi, de neegalat cu alte fructe. Sunt bogate în acizi, ceea ce le face eficiente în tratarea infecţiilor urinare. De asemenea, sunt surse importante de fier şi bogate în vitamina C.
Plantaţia familiei Grosu se întinde pe un hectar şi cuprinde 3.000 de arbuşti care, la maturitate vor atinge înălţimea de doi metri. Cultura este absolut nouă în zonă. Majoritatea localnicilor cultivă cartofi, dar cei doi spun că au fost puţin mai pragmatici şi au încercat marea cu degetul, mai ales că solul corespunde necesităţilor plantei. Din păcate, Alina şi soţul ei au trebuit să investească nu doar în plantaţie, ci şi în dispozitive de supraveghere. Încă din primul moment în care au fost plantate, o parte dintre fructe au dispărut „peste noapte”, la fel şi câteva garduri. „Ne-am asumat pierderea, însă acum, zilele trecute, au fost montate camerele de supraveghere şi sperăm din tot sufletul să fie o modalitate de a ţine departe răufăcatorii”, a precizat Alina Grosu.

Sursa: RTT Braşov