Invazia urşilor, urgenţă naţională

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a fost ieri într-un turneu în judeţul Braşov pentru a verifica mai multe investiţii, dar şi Rezervaţia de urşi de la Zărneşti, unde, în ultima perioadă au ajuns mai mulţi exemplare problemă.

Mai puţină birocraţie pentru mutarea sau împuşcarea urşilor
La Zărneşti, Graţiela Gavrilescu a anunţat că a transmis spre publicare în Monitorul Oficial ordinul de  ministru prin care a acordat derogarea pentru relocare sau recoltare (împuşcare) pentru 140 de urşi care produc pagube sau atacă oamenii. „Spre deosebire de ordinul de intervenţie de anul trecut, de data aceasta procedura a fost mult simplificată, astfel că se va putea interveni într-un timp mai scurt”, a declarat ministrul.
Acesta este numai una dintre măsurile ce vizează rezolvarea problemelor urşilor pe care ministrul Mediului le-a anunţat la Zărneşti.
Astfel, ea a anunţat că „am reuşit să finalizăm dosarul de finanţare pentru un proiect în valoare de 10 milioane de euro, pentru care vrem să obţinem o finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.  Acest proiect vine să facă ordine în relaţia om – urs, începând cu inventarierea, construirea unui al doilea aşezământ în care urşii problemă să fie aduşi. De asemenea, trebuie să facem şi ciparea urşilor şi să facem astfel încât să acordăm toate despăgubirile pe care le acordăm păgubiţilor”.

„Indiferent de cât de mult şi de tare ţipă unii sau alţii, noi trebuie să avem curajul de a lua măsuri”
Nu în ultimul rând, ministrul a anunţat că va prezenta situaţia ursului într-un Comitet pentru Situaţii de Urgenţă. „Chiar nu se mai poate. A ajuns ursul să atace gospodării sau omul într-un oraş care nu are de-a face cu zona montană. Trebuie să mai spunem ceva: omul trebuie să fie educat şi să ştie că nu trebuie să-i arunce mâncare şi să ştie cum trebuie să procedeze când se apropie de el un urs. Uneori, din inconştienţă, îi lăsăm şi pe copii să se apropie de această specie. Trebuie să «tăiem coada pisicii» şi să luăm decizii. Nu trebuie să ne fie frică de nimeni”, a mai spus ministrul.
De asemenea, ea a anunţat  săptămâna trecută s-a publicat o hotărâre  de Guvern prin care a fost aprobat un studiu de subzistenţă pentru carnivorele mari. „Interesul nostru este protejarea specii, dar şi protecţia omului. Cred că este o problemă atacul acesta al urşilor. Trebuie să recunoaştem, Beneficiem de nişte efecte ale schimbărilor climatice la care nu ne-am gândit. Trebuia să facem acest studiu, pentru a avea o bază pentru acţiunile viitoare”, a mai spus Graţiela Gavrilescu.
Ulterior, în cadrul unei conferinţe ce s-a desfăşurat la Prefectura Braşov, ministrul Mediului a revenit asupra problemei urşilor, precizând că din cauza schimbărilor climatice, ursoaicele nu mai cresc un pui la doi ani, ci doi sau trei pui în fiecare an.
Pe de altă parte, ea a spus că „indiferent de cât de mult şi de tare ţipă unii sau alţii, noi trebuie să avem curajul de a lua măsuri”.

Sancţiuni pentru cei care folosesc această specie pentru a face un profit. Exemplul Tuşnad
La Zărneşti, ministrul a avut şi un discurs dur la adresa celor care hrănesc urşii pentru „un selfie” sau pentru a atrage animalele în anumite locuri.
„Rămân dezamăgită când mă uit la televizor şi văd că alimentăm această tendinţă de a apropia ursul de noi şi a ne face rău, în loc să îl lăsăm în pace şi aruncăm deşeurile produse de noi şi îi dăm posibilitatea de a ajunge în oraşe”, a declarat ministrul. Acesteia i s-a expus cazul de la lacul Sfânta Ana, unde reprezentanţii Composesoratului Lăzăreşti lăsau urşilor mâncare pentru câini aproape de un drum frecventat turişti. Apoi o ursoaică cu pui din zonă a fost inclusă în categoria „animalelor problemă”, capturată şi dusă la sanctuarul de la Zărneşti, iar alta va avea aceeaşi soartă.  
„Garda de Mediu a mers şi a dat ca prevenţie o sancţiune, astfel încât să nu mai facă lucrurile greşite şi să respecte întocmai legislaţia. Voi solicita astăzi (ieri, n.r.) Gărzii de Mediu Harghita să monitorizeze situaţia şi, dacă este cazul de la sancţiune putem trece la sistarea autorizaţiei celor care sunt certaţi cu legea”, a declarat ministrul.
De asemenea, ministrului i s-a adus la cunoştinţă că în special în zona staţiunii Tuşnad, unde urşii coboară în fiecare seară în localitate, s-au amenajat observatoare la mică distanţă de zona locuită, unul chiar la câteva sute de metri. „Dacă Garda de Mediu Harghita nu va da amendă şi nu va merge până la sistarea autorizaţiei, eu vă spun că o va face Garda Naţională de Mediu. „Ca să te foloseşti de urs în scop distractiv nu este corect. Este o specie protejată. Cine încalcă repetat legea, câştigând nişte bani de pe urma unei specii protejate va suporta rigorile legii”, a mai spus ministrul.


Centru de reabilitare a urşilor la Braşov şi plantaţii tampon în jurul localităţilor frecventate de urşi  
Prezent la Zărneşti, alături de ministrul Graţiela Gavrilescu, directorul Departamentului de Biodiversitate din Ministerul Mediului, Daniela Drăcea, a prezentat detaliile proiectului de 10 milioane de euro prin care, cu bani europeni, se va încerca rezolvarea conflictului om-urs.
 Conform declaraţiei acesteia, proiectul are mai multe obiective, principalul fiind reducerea conflictului om-urs. Printre măsuri ea amintit achiziţionarea unor garduri electrice pentru proprietăţi, în special stâne sau case izolate din apropierea pădurilor. De asemenea, prin acest proiect se va face o estimare a populaţie de urşi în baza unor analize genetice.
„Dorim înfiinţarea unui centru de reabilitare (cel de la Braşov, care va fi realizat de Regia Locală a Pădurilor Kronstadt  - n.r.), unde să fie aduse exemplarele care au fost relocate şi se întorc. De asemenea, având în vedere că multe fonduri de vânătoare nu sunt de acord ca pe teritoriul pe care în administrează să fie aduse exemplare problemă, prin înfiinţarea acestui centru putem rezolva şi această problemă”, a mai spus reprezentanta ministerului, care a precizat că va avea o capacitate asemănătoare sanctuarului de la Zărneşti.
În ceea ce priveşte „plantaţiile tampon”, ea a precizat că vor fi folosite acele specii care constituie o sursă de hrană pentru urşi, cum este zmeura, murele sau ciupercile:  „Plantaţiile vor reprezenta o zonă tampon astfel încât urşii să rămână în habitatul lor şi să nu mai a mai veni în localităţi”.