„Kurtos kalacs” va fi promovat în 15 limbi

Consiliul Judeţean Covasna doreşte ca celebrul „kurtos kalacs” preparat în judeţul vecin să devină produs tradiţional unguresc, iar pentru a obţine acest titlu autorităţile au făcut deja primii paşi. Cu scopul de a promova cozonacul secuiesc, au tipărit pliante în 15 limbi străine, aceste urmând a fi predate producătorilor de cozonac secuiesc şi împărţite apoi mai departe cumpărătorilor în limba oficială a ţării din care provin. Cozonacul secuiesc, sau „kurtos kalacs”, aşa cum este numit în limba maghiară este desertul tradiţional în judeţul Covasna. Denumirea apare în documente de prin anii 1.700, iar de atunci, localnicii au îmbunătăţit reţeta. „Timp de trei luni am făcut încercări, diverse reţete am căutat peste tot prin satele vecine. Primul cozonac de fapt nu a fost rotund. Nu a avut forma cilindrică. A fost semicilindric şi a fost copt pe ceramică”, a declarat, pentru Digi 24 TV, Dezsi Martha un producător local. Covăsneanca face kurtos de aproape 20 de ani şi a fost prima din ţară care a refăcut cozonacul pe jar, aşa cum se făcea acum câteva sute de ani, iar acum are clienţi de peste tot. Şi tocmai pentru că acest produs a devenit atât de cunoscut în ţară dar şi în afară, Consiliul Judeţean Covasna vrea să-l promoveze în 15 limbi. „A fost editată o carte despre istoria kurtos-ului în ungureşte, acum este în traducere în română şi în engleză şi în plus am editat în 15 limbi pliante despre ceea ce înseamnă kurtos kalacs”, a mai spus Dezsi Martha (foto).

Acesta este primul pas în demersul autorităţilor de a atesta kurtosul ca fiind produs tradiţional unguresc. Preţul unui kurtoş este între 5 şi 10 lei, în funcţie de mărime şi de aromele folosite.