Lecţie de istorie la mormântul lui Nicolae Titulescu

75 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui diplomat Nicolae Titulescu nu au trecut neobservaţi la Braşov. Elevi de la Colegiul „Nicolae Titulescu”, reprezentanţi ai instituţiei Prefetul Judeţul Braşov, dar şi fostul prim-ministru Adrian Năstase, precum şi Petre Guran, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, au depus coroane la monumentul din curtea Bisericii Sfântul Nicolae.
Oficialii le-au ţinut elevilor şi o scurtă lecţie de istorie, evocând personalitatea lui Nicolae Titulescu. Elevii, însă, răbdători o vreme, au lăsat istoria la o parte şi au ales să se „actualizeze” cu telefonul.
„Am sărbătorit de curând 25 de ani de la crearea Fundaţiei Titulescu la Bucureşti şi mi-am adus aminte de vorbele lui, de felul în care, într-un fel, a patronat, din punct de vedere intelectual, perioada interbelică. Nicolae Titluescu este pentru noi un pretext de a duce mai departe o modalitate de a continua într-o anumită filosofie politică, o anumită abordare a relaţiilor cu vecinii, un mod de a regândi idealul european prin prisma intereselor naţionale”, a declarat Adrian Năstase, care le-a povestit elevilor despre studiile lui Titulescu de la Paris, cum a început cariera politică şi despre reuşitele sale ca reprezentant al României în lume. A mai povestit şi despre contextul tulburat al perioadei interbelice şi despre anul 1936, când a fost expulzat din Guvern, a fost nevoit să plece din ţară şi de ce a ales să trăiască la Cannes, în Franţa, unde a şi murit în condiţii aproape mizere. „Regele Carol al II-lea i-a interzis să publice o carte extraordinară pe care ar trebui să o reedităm - «Politica externă a României», o carte formidabilă şi în care el a explicat liniile principale de politică pe care România trebuia să le ducă, inclusiv unul dintre subiectele care am impresia că şi acum generează o mare nervozitate - relaţiile României cu Rusia. Mi se pare relevant ce spunea el în 1937, în Camera Comunelor, la Londra, atunci când explica că politica Romnâniei ar trebui să fie nu aceea de a înlocui un duşman cu altul, ci ideea de a suprapune o prietenie peste o altă prietenie. Este o idee la care ţin foarte mult şi cred că acest mod de a face politică reprezintă opţiunea corectă. Aşa încât putem să ne inspirăm şi în situaţia actuală de la ceea ce au fost ideile lui, iar faptul că îl considerăm pe mai departe pe Titulescu contemporanul nostru reprezintă în mare măsură o idee de forţă”, a declarat Adrian Năstase.
Petre Guran, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a evocat personalitatea lui Titulescu din prisma prieteniei existente cândva între marele diplomat şi străbunicul său - Nicolae Guran, amintind că Nicolae Titulescu a înţeles că soluţia pentru România interbelică era „construcţia unui sistem de alianţe şi integrarea într-o structură de civilizaţie care să-i asigure existenţa”. „Poate că astăzi, mai mult ca niciodată, suntem pregătiţi să înţelegem această înţelepciune, să o acceptăm şi să o punem în practică. Structura de alianţe pe care o cimentează azi România este cu adevărat calea regală pentru împlinirea unui deziderat naţional. Sperăm că România va regăsi şi pacea internă. Mi se pare că tematica unităţii naţionale este acum, în pragul centenarului Unirii din 1918, tematica ce trebuie să domine - depăşirea tuturor disensiunilor care au marcat trei sferturi de secol de tulburări trebuie să-şi găsească o încheiere, printr-un sentiment de unitate naţională mai puternic şi printr-un angajament într-o structură de civilizaţie care astăzi este Uniunea Europeană”, a încheiat acesta.  
Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat, jurist, profesor şi om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotenţiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor. A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române. A murit la Cannes (sau Souvrettes, Elveţia, după Petre Pandrea), după o lungă suferinţă. În 1992 rămăşiţele sale au fost aduse în ţară şi înhumate în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului.