Legea Curţii de Conturi, rescrisă la Braşov

Senatorul de Braşov Daniel Zamfir  (foto) (PNL) a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă că are în vedere amendarea legislaţiei care reglementează activitatea Curţii de Conturi a României, astfel încât să nu mai fie blocată activitatea primăriilor. „În urmă cu trei săptămâni am avut mai multe discuţii cu primarii din judeţul Braşov şi am trimis mailuri către toate cele 3.178 de primării din România, pentru a centraliza problemele şi recomandările autorităţilor locale. Deja am primit răspunsuri din 39 dintre cele 41 de judeţe, iar în perioada următoare voi avea întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România şi cu cei ai Asociaţiei Comunelor din România şi, în calitate de preşedinte al Comisiei Economice, Industrie şi Servicii a Senatului, intenţionez să invit la comisie conducerea Curţii de Conturi, pentru a vedea cum văd ei îmbunătăţirea activităţii acestei instituţii. Eu cred că în câteva săptămâni pot fi pregătite amendamentele”, a declarat Zamfir, cunoscut drept părintele Legii dării în plată.
Senatorul liberal a precizat că în urma discuţiilor cu primarii şi a analizării mailurilor primite au fost identificate deja patru „zone neclare”. Astfel, o primă problemă reclamată de primari este că auditorii Curţii de Conturi se pronunţă asupra oportunităţii unor investiţii. „Dacă, de exemplu, la nivelul unei localităţi se consideră o piaţă trebuie pavată cu dale de bazalt, care sunt mai scumpe, nu cred că cei de la Curtea de Conturi trebuie să spună dacă este sau nu oportun. În opinia mea, Curtea de Conturi nu ar trebui să se pronunţe în ceea ce priveşte oportunitatea”, a declarat Zamfir. De asemenea, el a precizat că reprezentanţii Curţii de Conturi se pronunţă şi asupra procedurii de achiziţie: „Această procedură este verificată şi de Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice (ANAP). Curtea de Conturi ar trebui să analizeze un proiect după ce este semnat contractul de servicii sau de lucrări”.
Tot în urma comunicării cu primarii, senatorul a mai identificat o problemă: „Auditorii nu îşi asumă răspunderea în legătură cu raportul şi cu prejudiciul estimat. De cele mai multe ori, aceste rapoarte ajung la DNA, apoi situaţiile sunt analizate de instanţe care, în 90% din cazuri, infirmă concluziile auditorilor Curţii de Conturi. Or, în această situaţie, avem de-a face cu două lucruri care nu sunt normale: pe de o parte, primarul cu tot aparatul respectiv, nu mai au aceeaşi determinare de a face investiţii, sunt inhibaţi pe toată perioada procesului respectiv, şi există şi latura personală, când toţi sunt nevoiţi să acţioneaze în instanţă, care înseamnă cheltuieli, timp pierdut, iar comunitatea este cea care suferă din cauza acestei chestiuni”.
Totodată, primarii au reclamat şi faptul că la nivelul Curţii de Conturi nu există un departament de prevenţie şi informare. „Dacă ceri sfatul celor de la Curtea de Conturi, astfel încât să eviţi din start orice problemă, eşti trimis la ANAP, care nu răspunde, aşa că ajungi să faci de capul tău, apoi vine un auditor care, din pix, îţi stabileşte un prejudiciu. În mod normal, în Curtea de Conturi ar trebui să fie cineva care să îţi dea informaţiile de care ai nevoie, să te lămurească”, a mai spus Zamfir.
Tot de la primari, Zamfir a aflat că la nivel naţional nu există o abordare unitară în ceea ce priveşte diferitele speţe: „Auditorul de la Braşov vede într-un fel o situaţie, cel de la Botoşani tratează aceeaşi problemă în alt mod”.
„O altă chestiune pe care o vom aborda «la pachet», este cea despre care am vorbit şi în campania electorală: până unde trebuie să răspundă primarul în această chestiune, pentru că, sunt foarte multe primării unde emiterea unor autorizaţii, în documentaţie, există mai multe avize semnate de şefii de compartimente şi apoi de secretar şi de primar, iar când sunt trimişi în judecată, primarul investeşte acel act doar cu forma administrativă, pentru că el poate fi oier, dacă e la Bran, să zicem, sau profesor de geografie sau de istorie, nu trebuie să ştie el că un certificat e urbanism e în regulă. Este răspunderea compartimentului de specialitate”, a afirmat Zamfir.
După ce a prezentat aceste probleme, senatorul a ţinut să precizeze că răspunsurile au fost date de primari din toate partidele, dar şi că demersul lui nu reprezintă un atac la adresa Curţii de Conturi. „Lucrurile trebuie lămurite. Atribuţiile instituţiilor trebuie delimitate, pentru că de multe ori există suprapuneri. De exemplu, o achiziţie este analizată şi de Curtea de Conturi, dar şi de ANAP. Din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi a inhibat toată activitatea primăriilor, iar acest lucru trebuie rezolvat”.
Mai mult, Zamfir zice că proiectul de lege care va fi propus nu va fi unul politic şi crede că va fi susţinut de toţi parlametnarii, indiferent de partid. El a menţionat că în demersul său legislativ este susţinut de grupul PNL, dar după ce va finaliza centralizarea propunerilor de la toţi primarii, indiferent de apartenenţa politică, va merge la toţi parlamentarii pentru a obţine semnături de susţinere a proiectului de lege prin care va amenda Legegea de funcţionare a Curţii de Conturi.