Manifestări ortodoxe de amploare în Ardeal

Ardealul a fost şi este în aceste zile „creuzetul” ortodoxiei româneşti, datorită manifestărilor religioase organizate ieri la Prislop - unde zeci de mii de oameni au luat parte la pelerinajele „Sântului Ardealului” Arseniei Boca şi care au cerut în cor canonizarea lui de către Biserica Ortodoxă Română -, dar şi manifestărilor de astăzi de la Sibiu, cu ocazia sărbătoririi unui alt mare Sfânt al Ardealului, Sfântul Andrei Şaguna, precum şi a Congresului Spiritualităţii Româneşti care se desfăşoară în satele şi bisericile din Apuseni şi la ale cărui lucrări participă 200 de electori (reprezentanţi ai Diasporei din 189 de state ale lumii) şi mii de reprezentanţi ai intelectualităţii române.

Apropierea dintre români şi bulgari
De asemenea, la evenimentele de la Sibiu sunt aşteptaţi oaspeţi de seamă de peste Dunăre, din Mitropolia Vidinului. Delegaţia va fi condusă la cel mai înalt nivel de către Mitropolitul Domitian (foto dreapta, alături de ÎPS Streza, Mitropolitul Ardealului) împreună cu înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, care vor încheia şi demara o serie de parteneriate deosebite cu Mitropolia Ardealului cu impact major în bine asupra vieţii celor mulţi şi aflaţi în necaz. Aceste parteneriate vor cuprinde activităţi misionar-pastorale, spiritual-culturale, social-filantropice, dar şi economice. De altfel, artizanul acestor negocieri şi apropieri dintre cele două entităţi sunt membrii Gremiului Levantin, ai Casei de Comerţ Balcanice, membri care de-a lungul istoriei au avut multe apropieri cu poapoarele din Blacani, nu doar de natură economică, ci care în anii 1820, în deplină ilegalitate, au tipărit pentru poporul bulgar primul manual de literatură a lui Petar Beron, erou al Revoluţiei Culturale şi al Statului Bulgar, tipărituri susţinute de negustorii braşoveni la Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului. Totodată, Mitropolitul Domitian este o personalitate complexă şi s-a remarcat prin faptul că la puţin timp de la instalarea lui în această funcţie, în 2007, a acordat libertatea de a se ţine slujbe în limba română în bisericile din jurisdicţia sa unde există comunităţi de români.

O tradiţie dusă mai departe
Tradiţia a fost dusă şi peste ani de urmaşii acestora care le-au dus poporului bulgar, în semn de preţuire şi cinstire, veşmintele Sfintei Parascheva de la Iaşi, care au fost primite cum se cuvine de către Mitropolia Vidinului şi populaţia majoritar română din Vidin, câteva zeci de mii de oameni fiind prezente la manifestările derulate cu acest prilej în vara acestui an. Veşmintele Sfintei Parascheva, care o perioadă au stat pe teritoriul bulgar, se găsesc acum la una dintre cele mai importante mănăstiri din Bulgaria, Mănăstirea Klisura, de lângă localitatea Vărşeţ, localitate pe care de altfel preşedintele Gremiului, dr. Liviu Pandele, i-a propus-o preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov Adrian Veştea, să se înfrăţească cu oraşul Râşnov.

Îndemn pentru ortodoxime
Neobosit la aceste manifestări din inima Ardealului, zi şi noapte, cu o energie incredibilă, cu zâmbetul pe chip, aducător de pace şi linişte sufletească, şi deasupra tuturor, se înalţă efortul Mitropolitului Ardealului, ÎPS dr. Laurenţiu Streza. Efort care a fost un îndemn pentru toţi preoţii ortodocşi să ducă tradiţia mai departe, să aibă energie şi voinţă şi să fie în mijlocul celor mulţi. Frumoase pilde de urmat pentru preoţii Mitropoliei Ardealului, efortul Mitropolitului Laurenţiu, de a fi mereu în mijlocul celor mulţi şi aflaţi în nevoie, care s-au rugat sau se vor ruga aceste zile la cei doi mari sfinţi ai Ardealului.
Totodată, Braşovul s-a mobilizat fără precedent la aceste manifestări închinate Sfântului Andrei Şaguna, 11 autocare cu enoriaşi în fruntea cărora se află preoţi din diverse parohii ale Braşovului, precum şi credincioşi cu maşini mici se îndreaptă spre Sibiu. De altfel, din toate judeţele Transilvaniei, din surse apropiate Jandarmeriei, se confirmă că zeci de autocare sunt în drum spre Sibiu.

Sfinţii Ardealului şi meritele lor
Pe 28 noiembrie, s-au comemorat 26 de ani de la trecerea în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca, unul dintre martirii gulagului comunist. La peste un sfert de veac de la moartea părintelui, zeci de mii de pelerini din România şi din străinătate vizitează anual mormântul „Sfântului Ardealului”, la Mănăstirea Prislop. Teolog şi artist plastic, părintele Arsenie este considerat de ucenicii săi cel mai mare duhovnic român al secolului al XX-lea. A fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, unde, datorită credinţei şi personalităţii sale, a atras mii de credincioşi. Persecutat de Securitatea comunistă, Arsenie Boca a făcut o serie de predicţii, cu mulţi ani înainte de moartea sa, legate de criza din România, de moartea Ceauşeştilor, dar şi de faptul că Bucureştiul ar putea fi afectat de o calamitate.
Ca episcop, Andrei Şaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Ardealului, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional-bisericesc sârb din Carloviţ, prin sinoadele eparhiale - formate din clerici şi mireni - convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi 1864. După reînfiinţarea Mitropoliei (1864), a convocat un Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie, la Sibiu, care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (sancţionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica Ortodoxă din Transilvania şi Banat până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia faţă de stat şi sinodalitatea, adică participarea laicilor alături de clerici la conducerea treburilor bisericeşti - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925 şi a celui din 1948.