Mari evenimente de Centenar la Braşov

Anul acesta, la Braşov şi Cristian, zeci de instituţii private sau de stat şi-au dat mâna în vederea organizării celor mai mari manifestări naţionale prilejuite de sărbătorirea Zilei Independenţei de Stat a României, în cadrul Centenarului Marii Uniri. Sărbătorile se desfăşoară în contextul Anului Omagial al Unităţii de Credinţă şi de Neam, al Anului Comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1 decembrie 1918, precum şi pe fondul dorinţei de unire dintre România şi Basarabia şi crearea României Mari.

Evenimentele îmbină ceremonii militare şi religioase impresionante şi cuprind dezvelirea unui monument al Domnitorului Mihai Viteazul la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Braşov, sfinţirea locului unde va fi construit Monumentul Eroilor Naţiunii Române de la Bartolomeu şi a tuturor celor morţi în războaiele de eliberare naţională a Transilvaniei, atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de-al Doilea.
Având în vedere anvergura acestor evenimente naţionale care se vor desfăşura în perioada 4 – 14 mai la Braşov şi în comuna Cristian, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, şi-au dat acordul în vederea organizării pelerinajelor, ca urmare a demersurilor făcute de Înalt Prea Sfinţitul, Mitropolit al Ardealului, Laurenţiu şi au binecuvântat totodată ca racla cu moaştele Sfântului Apostol Andrei, Protectorul Naţiunii Române, precum şi simbolic, raclele cu osemintele Sfinţilor Epictet şi Astion din Mănăstirea Halmirisului (primii martiri ortodocşi documentaţi de sinaxarele Bisericii Ortodoxe Române) să vină la Braşov într-un ceremonial impresionant alături de racla cu o parte din osemintele Domnitorului Mihai Viteazul, întregitorul de neam şi naţiune.

La ceremoniile militare şi pelerinajul care vor avea loc atât de la Biserica Schimbarea la Faţă (Micşunica) Blumăna II şi VIII de pe B-dul Saturn, cât şi la Schitul Sfântul Efrem cel Nou din comuna Cristian sunt aşteptaţi peste 200.000 de credincioşi, precum şi Mari Ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, Episcopul Făgăraşului, PS Ilarion, Episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Andrei, Episcopul Tulcei, PS Visarion, arhimandriţi şi stareţi de mănăstiri  de pe tot cuprinsul României, precum şi zeci de preoţi ortodocşi, care au înţeles să răspundă astfel la chemarea Ierarhilor lor, dar mai ales ales a credincioşilor. Binecuvântarea a venit cu adresa numărul 97 din 28 februarie 2018, fiind comunicată organizatorilor de către secretarul Sfântului Sinod, Episcopul Vicar Patriarhal, Varlaam Ploieşteanul.

Mari artişti de renume, precum Felicia Filip, cel mai bun şi multiplu medaliat cor din lume, Armonia, corul de copii Flori de Munte, dar şi cenaclurile artistice Lumină Lină sau alte ansambluri folclorice şi artişti recunoscuţi au confirmat că vor veni la Braşov în perioada acestor sărbători naţionale şi în semn de omagiu faţă de jertfa înaintaşilor noştri.
Printre partenerii care participă la organizarea acestor evenimente se numără Statul Major al Apărării, dar şi Jandarmeria Română. Coordonarea logistică şi organizarea sesiunilor ştiintifice se vor face cu suportul Gremiului Levantin - Casa de Comerţ Balcanică condusă de prof dr. Liviu Pandele. Conform invitaţiilor transmise, la aceste evenimente urmează să participe inspectorul şef al instituţiei Jandarmeriei şi mai mulţi reprezentanţi ai acesteia de la nivel naţional, dar şi toţi preoţii militari din Ardeal care deservesc unităţile Jandarmeriei, preoţi care vor participa la o sesiune de comunicări ştiinţifice, ce va avea loc în zilele de 4 – 5 mai la Inspectoratul de Jandarmi „Nicolae Titulescu” Braşov şi la Biseric Înălţarea Domnului din curtea acestuia. Mobilizarea generală a dat-o şi Uniunea Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, condusă de general de brigadă Nicolae Gropan, dar şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, din conducerea căreia fac parte generalul de armată Mircea Chelaru şi prof. univ Victor Crăciun, precum şi Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice din Braşov, condus de Florentin Giurgea.
O altă mobilizare la evenimente este dată şi de Academia Română (academician Alexandru Surdu), dar şi de Academia Oamenilor de Ştiinţă, care prin respectabilul prof.univ dr. Ivan Cizmaru, girează academic şi ştiinţific, alături de Universitatea Spiru Haret (prof.univ dr Alexandru Ionaş),  de Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă (comandor dr. Gabriel Răducanu) şi Centrul de Etică şi Strategii (general Gheorghe Dragomir), Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Naţionale dedicată Centenarului şi Actului Unirii, care va avea loc în 9 mai in incinta Catedralei Schimbarea La Faţă (Micşunica).

Nu în ultimul rând, Garnizoana Braşov şi Brigada 2 Vânători de Munte, în calitate de parteneri instituţionali ai evenimentului, vor fi implicate în aceste evenimente de reconsiderare istorică a intrării Armatei Române în Braşov, din Primul Război Mondial în august 1916 – atunci când şi-au dat viaţa, asasinaţi în „tranşeea morţii” din Bartolomeu sute de militari români.  Acestea îşi vor da examenul de bună-organizare în faţa comandantului Statului Major al Apărării, general Nicolae Ionel Ciucă, care este aşteptat alături de ceilalţi Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române să participe la sfinţirea locului unde va fi construit Monumentul Eroilor Naţiunii Române şi pentru care în această perioadă se fac eforturi instituţionale în vederea obţinerii documentaţiilor de urbanism şi cadastrale necesare. Din păcate, acest monument nu a fost realizat de către nici o administraţie publică locală din ultimii 28 de ani de la Revoluţie.

ÎPS prof. dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitului Ardealului: Dumnezeu să binecuvinteze ţara noastră şi Biserica străbună!
„Anul acesta. Aniversăm împlinirea unui centenar de la bucuria cea mare a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Data de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi Naţională în anul 1990 şi reprezintă evenimentul principal din istoria României, atunci când Marea Adunare de la Alba-Iulia a adoptat o rezoluţie prin care se proclama unirea tuturor românilor într-un singur Stat.
Dezideratul Marii Uniri a fost susţinut, de-a lungul vremurilor, cu multă dăruire şi jertfelnicie de către Biserica Ortodoxă Română, care, prin slujitorii ei, a promovat unitatea de credinţă şi neam atât prin cuvântul rostit, cât şi prin fapte concrete, sprijinind actele eroice care au dus la realizarea idealului naţional.
Aşadar, în acest an al Centenarului se cuvine să aducem mulţumire Preamilostivului Dumnezeu pentru marele dar al unităţii şi libertăţii naţionale, dobândit de poporul român prin credinţă statornică şi mărturisire jertfelnică de-a lungul a multor secole de suferinţă creştinească. Marea Unire este un eveniment al trecutului, însă, în prezent, responsabilitatea acestei mari realizări a vrednicilor înaintaşi este a noastră şi a urmaşilor noştri. De aceea, darul unităţii de credinţă şi neam trebuie păstrat cu sfinţenie şi cultivat în conştiinţa noastră, a tinerilor şi copiilor noştri, mai cu seamă în contextul societăţii actuale secularizate, în care valorile noastre spirituale şi culturale sunt desconsiderate şi marginalizate”.

Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov: Să ne înclinăm cu respect în memoria artizanilor acestui act măreţ
„Celebrăm cu emoţie împlinirea unui veac de la momentul de graţie 1 Decembrie 1918, când cel mai arzător vis al locuitorilor de pe aceste meleaguri, întinse de la Nistru pân’ la Tisa, s-a împlinit: înfăptuirea României Mari!
Acum o sută de ani, într-un context politic internaţional extrem de dificil, voinţa românilor din Regat şi din celelalte provincii aflate sub stăpâniri străine a învins. Comuniunea lor de limbă şi cultură, apartenenţa la aceleaşi valori şi idealuri, dorinţa de a fi împreună şi de a construi o ţară mare şi rotundă, independentă şi prosperă au fost mai puternice decât interesele marilor puteri.
În acele vremuri, românii au avut în frunte conducători providenţiali şi oameni politici de excepţie, care au ştiut să lupte pe toate căile pentru interesul naţional. Eforturile lor s-au concretizat pe cale democratică, în 27 martie şi 28 noiembrie 1918, când Basarabia şi apoi Bucovina s-au unit cu Regatul României, şi au culminat în 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, când Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş a decretat unirea cu Ţara-Mamă.
România întregită a fost rezultatul celui mai însemnat act politic al istoriei noastre. Astăzi, să ne înclinăm cu respect în memoria artizanilor acestui act măreţ, dar şi a ostaşilor armatei române care au înfruntat moartea pe fronturile Primului Război Mondial şi au deschis drumul spre împlinirea idealului nostru naţional: România Mare. În sacrificiul eroilor şi în lupta înaintaşilor noştri rezidă forţa poporului român de a renaşte şi a trăi în demnitate şi bunăstare, în ţara minunată ce i-a fost hărăzită.

Momente unice de închinăciune şi pelerinaj. Doar de două ori în 2000 de ani
 Unele dintre cele mai importante moaşte, dragi Poporului Român, ale Sfântului Andrei şi ale Sfinţilor Martiri, Epictet şi Astion, vor fi aduse în perioada 4 – 14 mai la Biserica Schimbarea la Faţă (de la Micşunica-Saturn 33) şi la Schitul Sfântul Efrem cel Nou de la Cristian. Acesta constituie un moment unic pentru cei aflaţi în nevoie din regiune să se poată închina la osemintele acestor sfinţi, care în Calendarul Ortodox sunt sărbători naţionale bisericeşti.
Organizatorii au făcut eforturi materiale şi logistice deosebite, pentru ca toţi cei care doresc să se roage la acest simboluri dragi poporului nostru să o poată face. Casa de Comerţ Balcanică, coordonatorul evenimentelor, luând în consideraţie că nu mulţi bătrâni pot suporta un pelerinaj de sute de kilometri, nici material şi nici financiar. De altfel, în istoria de 2000 de ani a Transilvaniei este pentru a doua oară când Protectorul României, Sântul Andrei, vine în Ardeal într-un moment extraordinar pentru neamul românesc în contextul în care în plenul Consiliului Local Braşov s-a hotărât şi votat, săptămâna aceasta, ca autorităţile naţionale să înceapă Unirea României cu Basarabia şi crearea României Mari.
 
Sfântul Andrei, Ocrotitorul României
 Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 că sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naţională.
Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorinţă de a-L urma pe Hristos se naşte în el, în momentul în care Sfântul Ioan rosteşte cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu şi este relatată de Sfântul Evanghelist Matei : „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreajă în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după Mine şi va voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20).

Când mai este Andrei menţionat în Scriptură?
Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulţirea pâinilor şi a peştilor şi după  învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20-22). Potrivit tradiţiei, teologilor şi istoricilor,  Sfântul Apostol  Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirmă: „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă în Partia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) şi Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susţin şi ele ipoteza misiunii Sf. Andrei în Sciţia. Tradiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluată şi de scriitori bisericeşti. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), în „Viaţa Sfântului Apostol Andrei”, afirmă că între popoarele evanghelizate de el se numărau şi sciţii. SinaxarulBisericii constantinopolitane menţionează că Andrei „a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia”. După un alt izvor, păstrat în acelaşi Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte în fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistolă către Romani (16, 8). Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră.

Peştera Sfântului Andrei
Peşteră în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa. În actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peşteră transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după această, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă, biserica a fost refăcută şi redată cultului. Astăzi, mii de credincioşi vin aici pentru a se rugă pe locul unde a trăit Apostolul Andrei.

Cei mai vechi martiri din ţara noastră
Sfinţii Epictet  Astion,  prăznuiţi pe 8 iulie, sunt  cei  vechi martiri din ţara noastră, atestaţi de izvoarele aghiografice. Ei au pătimit în anul 290, ca urmare a persecuţiei luiDiocleţian (284-305). Sfinţii Epictet şi Astion au primit moartea martirică în cetatea Halmyris, vechea cetate creştină aşezată pe malurile Dunării ce se numea în antichitate „Almyra“. Sfântul Epictet era originar din părţile Răsăritului. A primit harul preoţiei şi s-a învrednicit de darul vindecării orbilor, ologilor şi a celor demonizaţi. Sfântul Astionera nepotul senatorului roman Iulian. Se converteşte la creştinism în urmă întâlnirii cu preotul Epictet şi împreună cu acesta ajunge în cetatea Halmyris. Mai târziu şi tânărulAstion se învredniceste de darul facerii de minuni, tămăduind un îndrăcit şi făcând sănătos pe un om ce căzuse de la înălţime şi rămăsese aproape mort.

În acel timp, soseşte în Halmyris comandantul Latronianus. Acesta află că în oraş au ajuns doi străini care prin cuvântările lor au făcut pe mulţi să renunţe la cinstirea zeilor. La porunca lui Latronianus, Epictet şi Astion sunt arestaţi şi întemniţaţi.
Nu şi-au făcut cunoscute rudele şi nici locul de naştere, ci doar faptul că sunt creştini. Au fost supuşi la diferite chinuri, dar în urmă lor au rămas nevătămaţi. În urmă acestor minuni, comandantul a poruncit să nu li se dea hrană şi apă timp de 30 de zile. Vor ieşi biruitori şi după cele 30 de zile de înfometare.
Latronianus, văzând că nu-i poate învinge în nici un fel, a poruncit că celor doi sfinţi să li se tăie capul. Astfel, pe 8 iulie i s-a tăiat mai întâi capul lui Astion şi apoi şi preotului Epictet. Din actul martiric reiese că trupurile celor doi erau albe că zăpada şi că cei ce se atingeau de ele primeau vindecare de orice boală erau cuprinşi. Trupurile acestora au fost îngropate de creştini. După Edictul de la Milan, din anul 313, trupurile Sfinţilor Epictet şi Astion au fost îngropate în cripta bazilicii episcopale din Halmyris. Au rămas necunoscute celorlalţi creştini, până în data de 15 august 2001, când ele au fost descoperite şi depuse în Catedrală arhiepiscopala din Constanţa.
În prezent, moaştele Sfintilor Epictet şi Astion sunt prezente în Mănăstirea Halmyris, iar la Constanţa au rămas doar câteva părticele din sfintele lor moaşte.