Marile personalități sportive nu au fost uitate

De-a lungul timpului, Brașovul a dat sportului românesc, și nu numai, mari personalități, în toate sporturile. Sportivii de „sub Tâmpa” au fost prezenți printre primii sportivi la Jocurile Olimpice de la Amsterdam din 1928. Au fost protagoniști la Campionatele balcanice de atletism din 1929 de la Athena, au cucerit titluri europene, mondiale și olimpice. Clubul Olimpic Brașov periodic îi aduce în memoria urmașilor. Un asemenea prilej are loc astăzi, când cu ocazia fazei județene a Concursului Național Școlar de Atletism din organizarea Inspectoratului Județean școlar și a Comisiei Județene, „Clubul Olimpic” Brașov (asociație unicat în spectrul sportului românesc) a propus organizarea unor „trofee” la patru probe, în memoria unor iluștri atleți brașoveni. Trofeul Vintilă Ctristescu la alergări Trofeul Ionescu-Crum Bondac la lungime Trofeul Virgil Ludu la sprint Trofeul Aurel Coman la aruncări Primii trei clasați la probele amintite vor primi diplome și tricouri olimpice, iar primii clasați vor primi trofeul respectiv, reprezentat printr-o cupă. Primul brașovean participant la J.O. de vară Despre Căpitanul și mai apoi Vintilă Cristescu s-a scris destul de puțin pentru ceea ce a însemnat el în istoria sportului de sub Tâmpa. Datorită lui ia ființă la Brașov în a doua decadă a veacului trecut Clubul Sportiv „Colțea” al vânătorilor de munte. De numele acestui club și, implicit, de cel al lui Vintilă Cristescu se leagă o vie activitate atletică, fiind primul, și până astăzi singurul, titlu de Campion național în fotbalul românesc. Vintilă Cristescu are primariatul în câteva acțiuni deosebite. Este câștigătorul primei curse de maraton (42, 192 km) disputate la noi în țară. În septembrie 1924 participă împreună cu opt atleți ai clubului la „Jocurile Panionice” de la Atena, unde, pe ansamblu, ocupă primul loc pe echipe. Delegația română, din care majoritatea erau brașoveni, duc tratative pentru organizarea Jocurilor Balcanice de Atletism, care avea să debuteze în 1929. Vintilă Cristescu, în sezonul 1922, cucerește titlurile de campion, unele cu recorduri naționale în cinci probe de mare fond: 10, 15, 25, 35 km și cursa de două ore. După 1948 a condus sportul brașovean, „Organizația Sportului Popular”. Vintilă Cristescu poate fi considerat „părintele sportului de performanță brașovean”. Primul săritor de peste 7m la lungime Avocat, profesor de educație fizică, antrenor de fotbal care a pus bazele viitoarei Universitatea Craiova, Ionescu-Crum Bondoc s-a născut pe 3 aprilie 1915 în comuna bulgărească Bregova, din părinți români. Vine de copil în România și la Brașov urmează Liceul Andrei Șaguna. În 1934, la Concursurile Inter-școlare de pe Câmpia Libertății din Blaj, obține victoria în cinci probe și stabilește un nou record național la săritura în lungime cu 7,03 m. Cucerește la Istanbul în anul următor titlul de vicecampion al aceleiași probe la Jocurile Balcanice. Participă la J.O. de la Berlin din 1936, pentru ca în același an să câștige Campionatul Balcanic de la Atena. După cel de-al II-lea Război Mondial, este antrenor de fotbal și timp de 10 ani este în cadrul clubului „Știința” Craiova. Devine antrenor și la Tractorul, CSU și Hidromecanica Brașov. În 1955 i se conferă „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1945”, pentru merite militare aduse României și tot post-mortem primește titlul de cetățean de onoare al Brașovului. A încetat din viață pe 24 iunie 1994. Atletul-scriitor Virgil Ludu Atletul-scriitor Virgil Ludu (născut la Bălți-Basarabia la 30 august 1919) a fost unul din marile personalități ale lumii sportului românesc. Absolvent a facultăților de Drept și ANEF, a practicat atletismul de mare performanță, fiind campion național și balcanic în cursele de garduri și la decatlon. Încă de la teza cu care a absolvit ANEF-ul, „Sportul în literatura română”, a demonstrat calități de scriitor și cercetător în domeniul sportului, muzeograf. Vocație de dascăl la Liceul nr. 2 din Brașov, actualul Liceu cu Program Sportiv, unde a deținut și funcția de director adjunct. A lăsat urmașilor 12 cărți în care subiectul principal a fost sportul, singur sau în colaborare cu alte personalități ale lumii sportului. Împreună cu poetul Tudor George-Ahoe, a scris volumul „Olympia”. Au urmat: „Cartea munților”, „Îndemânarea”, „Oameni și atletism”, „Scriitori români și lumea sportului”. Cu ziaristul Victor Bănciulescu „Sport și artă” iar cu Dorin Almășan „Elogiul prieteniei”, apărută post-mortem. În anii 60, împreună cu doi colegi de la UCFS-ul brașovean, a adunat o serie de nestemate piese care au format primul „Muzeu al Sportului Transilvan”, muzeu decapitat de regimul comunist în 1964. După evenimentele din 1989, piesele au fost repuse în valoare și după ce baza Olimpia va fi reparată se speră ca muzeul, care ar merita să-i poarte numele, să reintră în drepturi. Împreună cu Dumitru Popescu-Colibași și alți câțiva iubitori ai olimpiomului au pus pe picioare în mai 1990 „Clubul Olimpic” Brașov, după cum am afirmat, unitate unicat în spectrul sportului românesc. Pe 7 iulie 1997, Gil Ludu a plecat dintre noi, dar amintirea a ceea ce a gândit și a lăsat urmașilor este încă vie. Profesorul Aurel Coman În urmă cu 24 de ani pleca dintre noi, cel care a dominat o perioadă destul de lungă aruncarea discului din România. Aurel Coman, căci despre el este vorba, a fost multiplu campion național și balcanic. A fost profesor la Liceul nr. 2 din Brașov, antrenor la cluburile brașovene, dar și antrenor de lot. A fost antrenorul a doi campioni naționali și balcanici, Ana Roth-Sălăjean și Vasile Sălăjean.