Ministrul Agriculturii, intervievat la Bod de fermierii din Braşov şi Covasna

Fermierii din Bod l-au invitat pe ministrul Agriculturii, Achim Irimescu (foto), să participe la întâlnirea lor şi să le ofere răspunsuri la întrebările pe care le au. Ministrul a răspuns solicitării agricultorilor braşoveni şi sâmbătă, 24 septembrie, a participat la întâlnirea cultivatorilor de sfeclă de zahăr din judeţele Braşov şi Covasna, la care au fost prezenţi şi cei care cultivă alte plante.
După ce le-a expus câteva din ideile sale principale despre cum ar trebui să decurgă lucrurile în agricultura românească, ministrul le-a cerut cultivatorilor să vină cu întrebările lor punctuale şi să prezinte problemele cu care se confruntă.

Lege nouă pentru „moştenitorul dispărut”
Ambele părţi au căzut de acord că problema cea mai mare în agricultura românească este cea legată de cadastru. „Nu se poate face agricultură atâta timp cât nu sunt rezolvate problemele de cadastru. Tot aici ne lovim şi de alte probleme. Dacă eu am în mijlocul terenurilor pe care le cultiv un alt proprietar, care nu e de acord să dea în arendă terenul sau să se asocieze, nu pot primi subvenţiile din această cauză. În plus, dacă există pe un teren trei moştenitori, unul e în ţară, altul e în America şi altul în Australia, cel din ţară nu poate face nimic fără acordul celorlalţi doi. Problema e că de cel din Australia nu se mai ştie nimic, aşa că nu se pot obţine subvenţiile pentru acel teren”, spune unul din cultivatori. Chiar dacă unele dintre probleme nu ţin de Ministerul Agriculturii, Irimescu a ţinut să le ofere răspunsuri celor care i-au adresat întrebări. „Problemele legate de cadastru ţin de primării, dar asta nu înseamnă că noi nu putem face nimic. Vom discuta cu primarii, le vom cere să  facă aceste lucrări, pentru că este în interesul localităţilor lor. În ce priveşte problema moştenirilor, chiar avem pregătit un proiect de lege în care se spune că, dacă moştenitorul aflat în România a lucrat acel teren timp de 5 ani şi niciunul din ceilalţi moştenitori nu a revendicat partea sa în acest răstimp, cel care a lucrat pământul să se bucure de toate drepturile”, a spus Irimescu.

„Unii se trezesc fără subvenţii din cauza unor bife puse anapoda”
Cultivatorii de sfeclă de zahăr au părut mult mai mulţumiţi de felul în care s-a implicat ministerul în a-i ajuta. „Dacă până acum trebuia să primim aproximativ 700 de euro pe hectar şi primeam mai puţin de 600, anul acesta am ajuns la 1.050 de euro – veniţi, în cea mai mare parte, de la Uniunea Europeană şi, în al doilea rând, de la Guvern – iar banii au venit în mare proporţie. Au fost unele probleme pentru că s-au schimbat reguli în politica europeană pentru agricultură. Astfel, cei care au spus că sunt mici întreprinzători, nu au mai putut beneficia de anumite sume”, spune un alt agricultor. „În 1992, când am fost prima dată în Germania, ei aveau maşini care făceau aproape totul. Mă gândeam cât timp va trece până vom ajunge şi noi la un asemenea nivel. Acum avem acele maşinării şi obţinem recolte de 60 de tone la hectar, dar, între timp, Germania a ajuns la 100 de tone la hectar. Ca să-i ajungem, avem şi noi nevoie de aceste subvenţii şi de investiţii masive, plus cercetare. Din păcate, cercetarea românească a fost lăsată de izbelişte, dar ne gândim ce putem face pentru resuscitarea ei. În ce priveşte subvenţiile, am cerut comisarilor europeni pe agricultură să obţină clemenţă în acest prim an, pentru că încă nu se cunosc bine regulile. Astfel, un agricultor care ar putea primi 30.000 de euro, dacă bifează, pe lângă celelalte puncte, că este mic cultivator, nu mai primeşte decât cei 1.050 de euro. Să sperăm că se va înţelege la Bruxelles şi vor putea primi banii şi agricultorii români”, a răspuns ministrul.
„Legislaţia europeană agricolă este destul de laborioasă, iar cei care au 3-4 ha de teren nu pot studia aşa ceva, se greşeşte în întocmirea documentaţie şi astfel unii se trezesc fără subvenţii din cauza unor bife puse anapoda. Ca urmare, noi am propus să existe un consultant APIA care să-i înveţe pe fermieri cum să completeze actele necesare”, a precizat şi Becsek Laszlo, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Braşov şi Covasna.

Reguli noi pentru străinii care vor să cumpere pământ în România
O altă problemă, cu care ne vom confrunta în perioada următoare dacă nu se va face nimic la nivel legislativ, este cea a investitorilor străini. „Dacă vine un agricultor din Vest, la noi terenul se vinde cu 2.000 de euro pe hectar. Pentru noi sunt sume importante, dar pentru ei nu înseamnă mare lucru. Vor putea cumpăra terenurile şi tot ce vor produce ar putea ajunge în ţara de origine a fermierului. Şi mai grav ar fi dacă acesta ar lăsa terenul nelucrat pentru ca produsele de aici să nu îi facă lui concurenţă. Trebuie găsite soluţii pentru evitarea acestor situaţii”, spune un fermier. Ministrul Irimescu spune că ar putea fi găsite soluţii şi aici. „Vom discuta şi cu cei din Parlament şi vom veni şi noi cu ideile necesare. Astfel, am putea condiţiona cumpărarea de terenuri agricole de mai mulţi factori. Cumpărătorul ar trebui să demonstreze că a cultivat terenuri şi a vândut cel puţin 60% dintre produsele din ultimii 5 ani în România şi să fie obligat ca în următorii 10 ani să nu folosească terenul în alt scop, iar producţia să rămână în proporţie de cel puţin 60% în ţară”, a explicat Achim Irimescu.

Meseria de agricultor a cam dispărut din şcoli
Fermierii s-au plâns şi de lipsa muncitorilor calificaţi din agricultură, după ce liceele de profil au cam dispărut. „Aceasta este o altă mare problemă, deoarece utilajele sunt tot mai complexe şi mai performante iar, dacă nu ai forţă de muncă bine pregătită, calificată, nu poţi face faţă concurenţei. Va fi nevoie de o mai bună cooperare cu Ministerul Educaţiei, dar şi fermierii vor trebui să găsească soluţii ca să-i motiveze pe tineri să aleagă acest domeniu”, a mai spus ministrul.