Motivarea CCR: Interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie ar fi o încălcare a demnităţii umane şi poate duce la şubrezirea autorităţii statului

Foto: Modificarea Constituţiei a fost cerută de cetăţeni prin votul de la referendumul din 26 mai.

Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei de respingere a proiectelor de revizuire a Constituţiei depuse în urma referendumului din 26 mai, că interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie nu se poate implementa printr-o revizuire a Legii fundamentale, iar un astfel de tratament juridic „desconsideră existenţa umană a individului".
În motivarea Curţii, publicate joi, se precizează că interzicerea amnistiei şi graţierii privind faptele de corupţie limitează puterea publică, ar fi limitate atribuţiile preşedintelui şi Parlamentului şi s-ar aplica un tratament discriminatoriu. Acesta ar consta în „excluderea directă sau indirectă a unor categorii de persoane de la drepturile, libertăţile, vocaţia, speranţa legitimă de care se bucură toţi ceilalţi aflaţi în situaţii similare. Prin urmare, egalitatea nu este o chestiune cantitativă în sensul că se poate aprecia şi raporta doar la un set de drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţie, ci are şi un aspect calitativ, astfel încât poate fi valorizat, în componenta sa privind nediscriminarea, ca fiind un principiu de drept ce promovează egalitatea juridică. Prin urmare, întrucât principiul egalităţii ţine de esenţa şi funcţia demnităţii umane, rezultă că egalitatea este un element caracterizant şi intrinsec al demnităţii umane”.
De asemenea, judecătorii constituţionali arată că excluderea infracţiunilor de corupţie de la posibilitatea amnistierii ori graţierii poate duce la şubrezirea autorităţii statului.
Orice încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale reprezintă o încălcare a demnităţii umane, se mai arată în decizia CCR.
Magistraţii au respins ambele iniţiative legislative de revizuire a Constituţiei depuse de putere şi de opoziţie în urma referendumului din 26 mai.
PNL şi USR au depus un proiect ce vizează implementarea în legea fundamentală a rezultatelor referendumului din 26 mai. Acesta prevedea introducerea interdicţiei pentru persoanele condamnate definitiv să mai ocupe funcţii publice, interzicerea amnistiei sau graţierii faptelor de corupţie, interdicţia adoptării de OUG-uri în domeniul Justiţiei şi spargerea monopolului deţinut de Avocatul Poporului de a ataca la CCR ordonanţele de urgenţă.
De partea cealaltă, coaliţia de guvernare PSD-ALDE au venit cu un proiect care conţinea printre altele, prevederea iniţiativei cetăţeneşti sprijinită de USR, „Fără penali în funcţii publice".