O expoziţie a... timpului, la Muzeul de Etnografie

O scurtă incursiune în istoria orologeriei este ceea ce au pregătit cei de la Muzeul de Etnografie, într-o nouă expoziţie – „Ceasuri ţărăneşti, instrumente de măsurare a timpului”. Expoziţia va fi vernisată miercuri, 3 aprilie, de la ora 13.00. Totodată, publicul va putea admira colecţia de ceasuri ţărăneşti a Muzeului de Etnografie Braşov, ceasuri de perete provenind din colecţiile particulare ale braşovenilor Florin Filipescu şi Marius-Dan Benţa, dar şi unelte de ceasornicărie, aparţinând ceasornicarului Georgeta Anton.
Expoziţia începe cu ilustrarea celor mai vechi instrumente de măsurare a timpului şi culminează cu ceasurile de perete cu cadran pictat, din lemn, sticlă sau metal, numite ceasuri ţărăneşti.
Măsurarea timpului a reprezentat dintotdeauna o necesitate pentru oameni. Primele „ceasuri“ foloseau mişcarea soarelui, a stelelor, curgerea apei sau a nisipului. De-a lungul veacurilor, aceste instrumente au evoluat, alcătuirea lor crescând în complexitate, astfel încât în zilele noastre, găsim ceasuri cu mecanisme de funcţionare ce ating performanţe aproape inimaginabile. Aceste instrumente ne-au stat alături şi ne-au transformat în „stăpâni ai timpului”, creând iluzia controlului asupra unui lucru ce nu poate fi îmblânzit. Ceasurile ţărăneşti, prevăzute cu clopot sau gong spiralat pentru marcarea sonoră a orelor, au o execuţie relativ simplă din punct de vedere al mecanismului, însă o mare sensibilitate artistică, prin pictura cu motive florale, zoomorfe sau peisaje. Ele provin din Germania secolelor XIX - XX, regiunea Pădurea Neagră, şi erau exportate în toată Europa, ba chiar şi pe alte continente. Ceasurile erau la îndemâna locuitorilor de la sate, datorită preţului accesibil, de unde şi denumirea de „ţărăneşti”. Expoziţia ilustrează importanţa acestora, cât şi valoarea deosebită pe care o aveau în trecut, ca parte integrantă a interiorului caselor acestor oameni.