O prostie de 360.000 de lei. Cine-o plăteşte?

Pagube de 360.000 de lei din cauza unui coş de fum neizolat şi fugă de răspundere. Cam aceasta este, pe scurt, concluzia dezastrului care a avut loc miercuri la Centrul de Reabilitare Şcolară de la Brădet, unde un incendiu a distrus cabana în care erau cazate 24 de fete.

Incendiul ar fi putut fi evitat
„Incendiul a pornit cel mai probabil de la un coş de fum care nu era izolat corespunzător şi care s-a supraîncălzit. Focul s-a propagat rapid deoarece clădirea era din lemn destul de vechi. Aceasta a ars aproape în totalitate pe o suprafaţă de 650 de mp. Intervenţia noastră a fost îngreunată de faptul că apa din hidranţi era îngheţată şi a trebuit să alimentăm autospecialele la o distanţă de câţiva kilometri”, a explicat ieri Ciprian Sfreja, purtător de cuvânt la ISU Braşov.
Anticipând probabil că vor fi întrebaţi de măsurile de siguranţă pe linie de protecţie a incendiilor, cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Braşov, administratorul imobilului, veneau miercuri, la câte ore după incendiu, cu „scuzele” pregătite. Acoperişul cabanei care a ars a fost ignifugat în ianuarie 2016, la dispoziţia ISU după tragedia din Colectiv, lucrarea fiind executată de o firmă privată, se arăta într-un comunicat trimis presei. „Ignifugarea nu înseamnă automat că ne fereşte total de incendiu. Ignifugarea înseamnă că atunci când izbucneşte un incendiu arderea este încetinită. Chiar dacă acoperişul a fost ignifugat, lemnul din care era construită cabana era vechi şi foarte uscat, drept urmare s-a aprins foarte uşor”, a explicat ieri Ciprian Sfreja, reprezentantul ISU.
Zis pe „româneşte”, dai o căruţă de bani să ignifughezi acoperişul, dar nu faci o minimă intervenţie de bun de simţ, să verifici, la început de iarnă, coşul de fum. Cu atât mai grav cu cât la mijloc e viaţa a zeci de copii, iar presa e plină de ştiri privind incendiile de la coşuri neverificate. Şi o altă întrebare... „De ce izolezi antiincendiu un acoperiş pe o «casă de paie»?” , având în vedere că pompierii spun că toată construcţia era din lemn vechi şi foarte uscat care a ars foarte uşor, iar ignifugarea era, după cum s-a demonstrat, oricum inutilă.

„Cine suportă pagubele?”
Semne de întrebare şi-au pus şi cei din Comisia pentru Sănătate, Protecţia Copilului şi a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Braşov. „Conform reprezentanţilor ISU Braşov, clădirea a fost cuprinsă de flăcări din cauza coşului de fum, ceea ce înseamnă că incendiul ar fi putut fi evitat dacă administratorul imobilului, respectiv conducerea DGASPC, s-ar fi implicat mai mult în buna desfăşurare a activităţii în centre şi în asigurarea siguranţei beneficiarilor acestora”, se arată într-un comunicat oficial, transmis ieri de Comisia CJ.
Consilierii judeţeni mai semnalează şi alte nereguli, imputate tot managementului defectuos. „Lansăm public întrebarea firească: «De ce clădirea nu avea asigurarea obligatorie, conform legii?» Imobilul de la Brădet se află în proprietatea Consiliului Judeţean Braşov, dar în administrarea Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov (DGASPC). Conform legii, administratorul clădirii are obligaţia de a încheia poliţe pentru asigurarea obligatorie pentru clădirile pe care le are în administrare. Conform documentelor, pagubele provocate de incendiu se ridică la 360.000 de lei, din care 230.000 reprezentând valoarea de inventar a clădirii, iar 130.000 valoarea de inventar a bunurilor distruse de flăcări. Membrii comisiei 7 lansează public o altă întrebare: „Cine suportă aceste pagube?”, se arată în comunicat.

Explicaţia conducerii DGASPC
Conducerea DGASPC are o altă perspectivă în ceea ce priveşte asigurarea imobilului.  „Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor se referă strict la dezastrele naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). În plus, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din legea amintită anterior, obligativitatea asigurării este stabilită doar pentru imobilele „aflate în proprietatea acestora (a autorităţilor publice – n.n.) şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale”, susţine directorul general al DGASPC, Gheorghe Durnă. Mai precis, acesta susţine că „poliţele PAD se pot încheia doar pentru clădirile pentru care se plăteşte impozitul pe imobil, ori în cazul nostru, întrucât suntem instituţie publică, în conformitate cu Codul Fiscal nu se plăteşte impozitul pe imobil. În aceste condiţii, nu putea fi încheiată nicio poliţă PAD”. Apoi, reprezentantul DGASPC a mai spus că „în conformitate cu prevederile art. I alin. 3 al Legii 191/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 260/2008, «societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD»”. Practic, el consideră că nu se putea încheia nici o poliţă pentru acest imobil: „Ţinând cont de aceste prevederi legale aflate în vigoare, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov nu poate, la acest moment, să încheie nici un fel de poliţă de asigurare a clădirilor aflate în administrarea sa”.

Urmează verificările
În timpul conferinţei de presă organizate la sediul PNL, preşedintele Comisiei de specialitate din cadrul CJ Braşov, Andrei Kadas, a afirmat că sumele necesare încheierii acestei asigurări erau însă prevăzute în bugetul instituţiei. „Pur şi simplu nu au încheiat această poliţă obligatorie. Aveau în buget sumele prevăzute pentru asigurări, iar la Consiliul Judeţean nu au depus nici un document prin care să solicite o eventuală suplimentare a bugetului. În data de 13 ianuarie, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean vom merge la DGASPC pentru a vedea exact care este situaţia”, a declarat Kadas.

„Asigurarea trebuia prinsă în buget”
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Consilului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „în următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Braşov, în funcţie de reglementările legale în vigoare, vom trage la răspundere conducerea direcţiei, pentru faptul că nu era încheiată asigurarea, obligatorie şi pentru orice persoană fizică. Asigurarea trebuia să fie prinsă în buget şi trebuia încheiată poliţa”.
Pe de altă parte, întrebat dacă se va pune problema schimbării conducerii DGASPC, preşedintele Consiliului Judeţean a spus că „dacă se poate schimba cu atâta uşurinţă, fără să fie alte procese, o s-o fac”.  
Totodată, reprezentantul administraţiei judeţene a afirmat că tot în următoarea şedinţă de plen a Consiliului Judeţean se va aproba alocarea sumelor necesare pentru efectuarea lucrărilor urgente care sunt acum necesare la Centrul de la Brădet.

„Astfel de incidente nu vor mai avea loc”
Totodată, autorităţile vor acum să se asigure că astfel de incidente nu vor mai avea loc. „Luăm toate măsurile în continuare, chiar vreau să fac un program pe anul acesta pentru toate centrele din întreg judeţul. Avem multe, în multe localităţi, unde sunt aproximativ 800 de copii, orfani sau cu probleme, care sunt ocrotiţi prin lege şi este atribuţia Consiliul Judeţean să ia toate măsurile, astfel încât toţi aceşti copii să ducă o viaţă normală”, a afirmat şi Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov.

Plăţi „neeconomicoase” pentru poliţele RCA
Membrii Comisiei de Sănătate au menţionat în comunicatul transmis ieri că „având la bază rapoartele de audit şi pe cele ale Curţii de Conturi, s-a atras atenţia Executivului (CJ - n.r.) în ceea ce priveşte managementul în cazul DGASPC şi a solicitat luarea de măsuri legale. Repetăm gestul, cu speranţa că astfel de situaţii, precum cea de la Brădet, nu se vor mai repeta”.
De altfel, în timpul şedinţei de plen a CJ  din 27 decembrie 2017, directorul executiv al instituţiei, Mihai Pascu, a prezentat o informare privind rezultatele controlului efectuat de Camera de Conturi, ce a vizat exerciţiul bugetar 2015. În ceea ce priveşte Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Braşov, Pascu a afirmat atunci că auditorii „au constat nişte plăţi neeconomicoase către o firmă de asigurare pentru plata unor poliţe RCA”.

Au ars până şi cadourile de Crăciun
În clădirea care a ars în totalitate erau cazate 24 de fete cu dizabilităţi cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani, care, a declarat ieri preşedintele Comisiei de Sănătate, Andrei Kadas, au fost mutate în alt loc.  „Au rămas fără nimic. Le-au ars hainele, periuţele de dinţi şi chiar cadourile pe care le-au primit de Crăciun. Au fost salvate doar bicicletele”.

O mână întinsă din partea braşovenilor
Având în vedere că în urma incendiului copiii de la Brădet nu au rămas cu mare lucru, cei care vor să îi ajute pe copii pot duce haine sau alte obiecte direct la Centru. De altfel, braşovenii au fost mişcaţi de drama fetelor şi s-au mobilizat pentru a veni cât mai rapid în ajutorul acestora. Astfel, pe facebook s-au organizat mai multe campanii de strângere de ajutoare, lucruri care sunt strict şi urgent necesare, îmbrăcăminte şi pături, fiind deja duse la Brădet. Alte lucruri vor ajunge la Brădet în zilele care urmează, inclusiv prin eforturile echipei de baschet Olimpia CSU Braşov. „Luni vom merge la Centrul de la Brădet pentru a duce jucăriile donate de spectatori şi fetele noastre la meciul cu Cluj Napoca, hainele şi produsele strânse până acum. Până luni suntem convinşi că se vor mai strânge produse de care au nevoie cei de la Brădet. Vă rugăm să mergeţi să donaţi în centrele de colectare”, a postat conducerea clubului braşovean pe pagina de facebook.