O veche broşură emisă de Salvamont

O veche broşură emisă de Salvamont în perioada comunistă prezenta mai multe superlative ale judeţului Braşov, din punctul de vedere al iubitorilor muntelui. Cele mai multe dintre ele – cele naturale – au rămas aceleaşi, însă unele create de om s-au mai schimbat.
Una din paginile broşurii are o rubrică intitulată „Ştiaţi că…”, de care românii care au trăit în perioada comunistă îşi amintesc foarte bine, deoarece era prezentă în orice almanah, revistă sau chiar în calendare. Nu puţini erau românii care căutau aceste rubrici, unele care, în general, nu erau afectate de cenzura şi propaganda comunistă.
Rubrica începe cu prezentarea celui mai înalt vârf din judeţul Braşov, Vârful Viştea Mare, care măsoară 2.526 de metri. Evident că acesta a rămas şi acum superlativul judeţului, iar vârful situat în Munţii Făgăraş este unul foarte căutat de turişti. Deşi au cel mai înalt vârf din judeţ, Munţii Făgăraş cedează alte superlative Bucegilor.
Astfel, cabana aflată la cea mai mare altitudine este Mălăieşti, aflată în masivul Bucegi, la altitudinea de 1.720 de metri, iar cel mai înalt refugiu era Scara, aflat în aceeaşi munţi, la o altitudine de 2.421 de metri.
În schimb, cea mai veche cabană era prezentată Cabana Urlea, tot din Munţii Făgăraş, construită în 1924. Aceasta, deşi cabana Postăvaru, din masivul cu acelaşi nume din Poiana Braşov, a fost construită între 1881 şi 1883, însă cabana a fost construită de SKV, asociaţia saşilor iubitori de munte, care nu era agreată de regimul comunist.
Cea mai dificilă ascensiune pe timp de vară era considerată Lespezile Lirei, în masivul Piatra Craiului, una cu gradul de dificultate 5B. Pe timp de iarnă, acelaşi grad de dificultate îl avea o altă ascensiune din Piatra Craiului, cea cunoscută sub numele Floare de Colţ.
Alte superlative se regăsesc în Piatra Craiului, între care Muchea Roşie, cel mai înalt perete, unul de 250 de metri, aflat în zona Marele Grohotiş. Cea mai lungă creastă este Piatra Craiului, cu o lungime de 24 de kilometri, iar cea mai rară plantă Garofiţa Pietrei Craiului, care se găseşte doar în aceşti munţi.
Cea mai grea traversare de iarnă este considerată creasta Munţilor Făgăraş, pentru care trebuie parcurşi 30 de kilometri, iar Lacul Urlea, din Munţii Făgăraş, situat la 2.050 de metri, este cel mai înalt lac alpin al judeţului. Cea mai dificilă pârtie de schi a fost şi rămâne pârtia Lupului, din Poiana Braşov, în timp ce animalul cel mai deosebit din munţii judeţului este capra neagră.