Oferta şi poveştile Târgului de Crăciun din Piaţa Sfatului: de la globuri şi dulceţuri, la cadouri „braşovecuadoriene”

Târgul de Crăciun din Piaţa Sfatului este plin de cadouri şi bunătăţi de toate felurile şi va fi deschis până pe 31 decembrie. Printre produsele alimentare se numără ciocolata, dulceţurile, turta dulce, conservele de toamnă, brânzeturi şi produse tradiţionale din carne de la producători din judeţ, castane coapte sau turtă dulce, ori celebrele fructe uscate trase în ciocolată amăruie sau biscuiţii şi turta dulce din Republica Moldova. Nu lipsesc suvenirurile şi decoraţiunile, iar copiii pot să îi lase scrisorile lui Moş Crăciun chiar în cutia sa poştală şi pot învăţa de la artiştii locali tehnici de fabricare a decoraţiunilor pentru brad, în cadrul atelierelor gratuite, care au loc în fiecare zi. Tot pentru copii, în Piaţa Sfatului a revenit caruselul care a făcut deliciul micuţilor. Un studio al radioului Magic FM va fi responsabil de fundalul sonor al târgului, iar în weekend, de organizarea unor evenimente cu premii care să întreţină atmosfera.

Creaţiile Electrei şi cum a ajuns un glob „pictat” de lână la Regina Angliei
Ornamentele Electrei sunt deja o prezenţă obişnuită în Târgul de Crăciun din Braşov. Din lână netoarsă, prin împâslire, Electra şi Alghi transformă orice boţ de lână în globuri, coroniţe şi alte ornamente, doar cu ajutorul unui ac special. „Împâslirea are două tehnici pe care le folosim separat sau combinat. Lâna netoarsă fie se bate, prin frecare cu apă fierbinte şi săpun – aşa-zisa lână fiartă – fie se foloseşte acul de împâslit, un ac lung cu striaţii, cu care se pot realiza sculpturi în lână, prin împungeri repetate, sau picturi, dacă folosim culori diferite ale lânii“, explică Electra. În căsuţa ei cu decoraţiuni de poveste se găsesc coroniţe pentru decorat uşile, jucării pentru pom, papucei şi pălării, dar mai ales globuri, care mai de care mai haioase: bufniţe, reni, oiţe – care sunt şi cele mai vândute, ursuleţi, arici, veveriţe, pisicuţe, lei, broscuţe, moşi-Crăciun şi elfi, dar şi globuri „pictate“, cele mai scumpe dintre globuri, dacă un preţ de 60 de lei pentru o muncă de până la trei zile poate părea „scump“. Acum doi ani, unul dintre globurile „pictate“ a ajuns la regina Angliei, chiar la Buckingham Palace. „O fetiţă din Bucureşti îi scrie în fiecare an Reginei Angliei de Crăciun şi îi trimite câte un mic cadou din România. Anul trecut, i-a trimis unul dintre globurile noastre pictate, iar pentru Lady in Waiting, doamna de onoare a Reginei, un glob Moş Crăciun“, explică Electra. Fetiţa – Sofia Ene – a primit şi o scrisoare de mulţumire din partea Palatului Buckingham, cu semnătura doamnei de onoare, Mary Morrison: „Dragă Sofie, îţi mulţumim pentru scrisoarea ta, pentru fotografia cu tine călare pe cal şi pentru urările frumoase de Crăciun. A fost foarte frumos din partea ta să ne scrii şi foarte generos să ne trimiţi în dar cele două globuri împâslite făcute de prietena ta şi decorate cu scene de Crăciun, pentru mine şi pentru Regină, care apreciază foarte mult gestul tău grijuliu. Sper să ai un Crăciun foarte fericit, un An Nou plin de pace şi îţi mulţumesc, încă o dată, pentru că ne-ai scris aşa cum ai făcut-o. Cu sinceritate, Mary Morrison, Lady in Waiting“. Copiii care vor veni la târg vor avea ocazia să înveţe şi ei tehnica împâslirii, la atelierele pe care Electra le organizează în Căsuţa lui Moş Crăciun, gratuit.

Castanele coapte, o curiozitate pentru mulţi
Dacă pe vremuri castanele coapte erau obişnuite printre bunătăţurile de la târguri, anii comunismului au şters din memoria multora aceste delicatese, care sunt crescute chiar în România. Chiar dacă nici el n-a prins vremurile bune, Cristi, de la Căsuţa cu castane coapte, a decis să reînvie acest obicei, preluat „din afară“, de pe unde a lucrat. „În Germania mai ales şi în alte ţări din Europa, castanele coapte se vând peste tot. Dacă la ei se vând, am zis să facem şi noi la fel. O idee bună e o idee bună, şi e păcat să nu o punem în practică şi la noi“, zice Cristi. Castanele, aduse de la Baia Sprie, sunt coapte pe loc, într-un cuptor special, iar recordul de vânzare a fost chiar în prima zi de târg, când s-au vândut 50 de kilograme. „Mulţi nu ştiu cum se mănâncă, iar alţii spun că n-au mai mâncat castane coapte din copilărie“, zice el. Dincolo de cuptorul special, care a costat câteva mii de euro, secretul coacerii castanelor constă în crestătura cojii, care nu trebuie să ajungă la miez. Dacă şi miezul este crestat, castanele se usucă la copt şi nu mai sunt bune. Şi nu strică nici un praf de sare, înainte de a fi date la cuptor.

O poveste cu trandafiri
Povestea dulceţurilor „Rose Story“ porneşte de la de la 3.000 de metri pătraţi de teren în Teliu, pe care cresc 6.000 de fire de trandafir, şi de la două livezi bătrâneşti din Teliu şi Viştea. Mariana şi Marius povestesc despre asta cu mândrie şi umor, ca oamenii care şi-au schimbat destul de recent modul de viaţă şi au început o afacere care dă roade. Primul produs cu care au ieşit pe piaţă a fost dulceaţa de trandafir, din care în luna mai anul trecut au avut prima recoltă. Acum, din trandafiri, din fructe de livadă sau chiar din fructe de pădure pe care le cumpără de la culegătorii din Teliu, fac dulceţuri, siropuri, şerbet, gemuri, peltea, chiar şi ceai, lichior, săpun cu proprietăţi medicinale sau săculeţi parfumaţi de trandafir care te ajută să dormi ca un bebeluş. „Făcute personal, cu metode tradiţionale şi respectând normele europene. Adică, lingură de lemn şi oală de inox cu trei funduri, că dulceaţa nu se mai face în cratiţă, că nu corespunde normelor europene!“, se amuză Mariana. Găseşti în rafturile căsuţei de la târg dulceaţă de trandafiri, căpşuni, pere, gutui, prune, cireşe, vişine, caise, şi chiar struguri, lângă şerbeturi de căpşuni, cireşe sau lămâie – „de-aia eco, pe care nu scrie că n-ai voie să mănânci coaja“, deşi lâmâi crede că n-o să mai cumpere pe viitor, că are destul fructe neaoşe. Până şi dulceaţă de liliac a făcut, şi de măceşe, şi vin cu aromă de trandafir. Asta, pe lângă „explozia de baie cu trandafir“ – o bilă cu săruri de baie care se comportă ca o pastilă efervescentă. Sau apa de trandafir, despre care Mariana spune că sunt singurii producători din judeţul Braşov care o fabrică.

Cea mai bună dulceaţă
Mariana nu se fereşte să-şi împărtăşească reţeta de dulceaţă de trandafiri. Florile trebuie culese dimineaţa pe rouă, înainte de a răsări soarele. Se aleg doar petalele, care se freacă apoi cu zeamă de lămâie, cu mâna, până când se obţine o pastă vişinie în care petalele aproape că nu se mai văd. Volumul ocupat în vas se diminuează astfel de zece ori. Pasta de petale şi suc de lămâie se ţine apoi la frigider 24 de ore, într-un vas acoperit. A doua zi, pasta se amestecă în siropul de zahăr, care se face dintr-o cană cu apă şi o cană cu zahăr la „o căciulă“ de petale de trandafir. Orientativ, căci Mariana foloseşte un linguroi de lemn, mare cam cât o căciulă. Când apa şi zahărul devin „miericică“, se adaugă pasta de petale de trandafir, cu atenţie la „căciulă“, ca să se respecte cantităţile. Totul se mai lasă la fiert un timp, apoi se toarnă fierbinte în borcane, care se dau la rece, aşezate pe capac, ca să ţină mult şi să nu le strice mucegaiul.

Sticlarii din Şchei
În căsuţa-poartă de intrarea dinspre Mureşenilor, Dan Postovar lucrează la ornarea unor globuri pe care tot el le-a suflat, din tuburi de sticlă. Este şcheian şi face deja parte din afacerea pe care a început-o tatăl său, prin anul 2000. Mai întâi cu obiecte utilitare din ceramică – farfurii, căni şi oale pentru sarmale – pe care le fac după metode străvechi. Prin 2011 familia de meşteri s-a gândit ca în perioada sărbătorilor să-şi îndrepte atenţia spre globuri pentru pomul de Crăciun, vârfuri de brad şi alte figurine decorative din sticlă. „Globurile sunt făcute integral de noi, de la suflatul formei şi până la produsul finit, care este pictat şi ornat manual“, explică Dan. „Piaţa decoraţiunilor de Crăciun este suprasaturată de globuri de plastic sau polistiren, fabricate industrial. Noi vrem să păstrăm tradiţia globurilor tradiţionale, făcute din sticlă şi pictate de mână, care sunt mai valoroase“, spune artistul.
Pentru un glob, durează vreo 20 de minute suflatul, 15 minute realizarea fondului, iar pictura poate dura între 10 minute şi câteva zile, în funcţie de complexitatea lucrării. „Suflatul nu necesită forţă şi pentru că acum tehnologia s-a modernizat, lucrul nu se mai realizează într-un mediu toxic. Practic, e ca şi când ai sufla într-un balon de săpun“, spune meşterul sticlar. Nicio lucrare nu este imposibil de realizat şi nici nu i se pare grea, însă necesită doar procedee mai elaborate şi perioade de răcire a materialului. Din suflat şi cu ajutorul unui cleşte cu care alungeşte sticla, realizează fulgi de nea, unele dintre cele mai elaborate vârfuri de brad, sau cerbi şi reni cu coarne bogate, figurine care sunt de asemenea gata de agăţat în bradul de Crăciun. La acest târg, cel mai scump glob este cel cu portretul Reginei Maria, blazonul Casei Regale şi un motiv de port popular. Globul este unicat şi costă 500 de lei, însă preţurile globurilor obişnuite sunt mult mai accesibile. De exemplu, un glob măricel pictat cu peisaje de iarnă este 40 de lei. Atracţia copiilor sunt însă bomboanele pe care le oferă gratuit, globurile în formă de animale şi globurile cu faţa lui Grinch, cel care a furat Crăciunul. Familia Postovar este şi ea prezentă în cadrul atelierelor din Căsuţa lui Moş Crăciun, unde copiii vor putea învăţa cum să-şi decoreze propriul glob.

Cadouri „braşovecuadoriene”
O căsuţă care nu poate fi trecută cu vederea este cea a Andreei De la Torre Teran, o braşoveancă măritată cu un ecuadorian, care a adus la târgul de Crăciun o mulţime de căciuliţe colorate înfăţişând personaje din desene animate, dar şi unele obiecte de influenţă ecuadoriană. Şi aici e o întreprindere de familie: Andreea croşetează de zor căciuliţe din lână, în timp ce soţul său împleteşte brăţări multicolore din aţă, după o tehnică din Ecuador, care se bazează pe noduri, sau meşteşugeşte tamburine din piele şi lemn, sau pipe din nucă de cocos, bambus şi ceramică. Fiecare brăţară are sute de noduri, pentru care nu se folosesc ustensile speciale, ci doar degetele creatorului. Ecuadorienii le dăruiesc ca simboluri ale prieteniei, dar şi ca talismane norocoase.

Din cămara de acasă
Niciun târg de Crăciun n-ar fi târg dacă nu ai putea cumpăra şi produse alimentare de sezon, mai ales din cele ţărăneşti, tradiţionale: cârnaţi, slănină, pastramă, jumări, brânză de burduf, caş şi alte bunătăţuri cu gustul de acasă, pe care unii nu mai au timpul, ştiinţa sau posibilitatea să şi le facă singuri. Rotbăvenii de la Ferma Căţean se laudă cu cei 29 de ani de când sunt pe piaţa braşoveană, cu clienţi care le sunt fideli de ani buni – şi nu numai de sărbători – dar şi cu reţetele tradiţionale şi cu brânza de burduf medaliată cu aur la Bruxelles, în 2015. Sunt producători direcţi, de la crescutul animalelor până la produsul finit, şi folosesc doar conservanţii tradiţionali din orice casă de pe vremuri – sare, piper, usturoi din grădină, boia şi fum de fag şi de carpen, din afumători „la rece“. Ferma Istrate, de la Fundata, se laudă şi ea cu brânza de burduf în coajă de brad, piept de porc, pastramă de viţel şi de berbecuţ sau slănină afumată, alături de cârnaţii care se vând ca pâinea caldă. Şi pentru că înţelegerea dintre etnii se vede cel mai bine la mâncare, în târg sunt şi produse tradiţionale ungureşti sau nemţeşti, alături de cele româneşti, la fel de arătoase şi cu la fel de mulţi clienţi.

Foto: Andrei PAUL