OMV Petrom a scumpit benzina şi motorina cu 5 bani pe litru

OMV Petrom a scumpit atât benzina, cât şi motorina, cu 5 bani pe litru, aceasta putând fi prima majorare de preţ dintr-o serie menită a evita o majorare bruscă a preţurilor la 1 octombrie, când se încheie procesul de majorare cu 32 de bani a accizelor stabilit, miercuri, de Guvern. O explicaţie alternativă a scumpirilor efectuate de OMV Petrom ar putea fi evoluţia cotaţiilor internaţionale ale carburanţilor, afectate de penuria de benzină de pe piaţa americană, unde au fost închise mai multe rafinării din Texas, din cauza Uraganului Harvey.
Majorarea de la sfârșitul săptămânii trecute ar putea fi un semnal de modificare a comportamentului companiilor din domeniu, care ar putea să preia modelul unei alte industrii puternic accizate, cea a tutunului. Companiile producătoare de ţigarete preferă ca, înaintea unei creşteri de accize stabilită de Guvern, să-şi majoreze gradual preţurile, pentru a nu crea un şoc consumatorilor printr-o singură majorare, de amploare, şi astfel să evite o reducere considerabilă a cererii. De altfel, şi Guvernul, prin etapizarea creşterii accizei, în 15 septembrie, cu 16 bani pe litru, şi pe 1 octombrie, cu alţi 16 bani pe litru, a urmărit un scop similar, potrivit ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa. Acesta a motivat etapizarea (dar şi renunţarea la o majorare mai agresivă, într-o singură etapă, de la 1 septembrie, cu 38 bani pe litru), drept o tentativă de „a nu crea un şoc la nivelul consumului, care poate genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

Guvernul aprobă o variantă fiscală şi mai dură pentru bănci la vânzarea de credite  neperformante
Decizia Guvernului de a plafona deducerile aferente vânzărilor de credite neperformante ar putea avea efecte de anvergură asupra strategiei băncilor. Executivul a publicat în Monitorul Oficial o altă variantă decât cea pusă în dezbatere publică prin care din deducere este eliminat venitul obţinut după vânzarea creanţelor. Efectele fiscale ale măsurii nu sunt deloc neglijabile. Calculele Profit.ro arată că băncile ar plăti mai multe impozite decât ar încasa din vânzarea creanţelor la un preţ mai mic de 11,2% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere fiscal, scoaterea din bilanţ ar putea fi mai puţin dăunătoare profiturilor nete. Băncile sunt descurajate de stat să vândă creanţe şi încurajate să execute direct debitorii. Dacă, până acum, băncile îşi puteau deduce integral pierderile din vânzarea creditelor neperformante şi nu plăteau astfel impozit pe profit pentru aceste operaţiuni prin care îşi marcau pierderea, Guvernul limitează drastic piaţa prin modificarea Codului Fiscal cu următorul articol: „cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate”, se arată în Ordonanţa publicată în Monitorul Oficial.
Acest lucru înseamnă că băncile vor trebui să plătească impozitul de 16% pentru 70% din valoarea creanţei, indiferent cât recuperează. Potrivit calculelor Profit.ro, orice creanţă vândută cu mai puţin de 11,2% din valoarea nominală va aduce pierderi creditorului care a înstrăinat-o prin efectul fiscal, în care impozitul fiscal e mai mare decât suma recuperată.
Pentru vânzările de credite negarantate, cele cu preţuri de sub 10%, piaţa se închide, au declarat pentru Profit.ro, surse din rândul consultanţilor fiscali. Surse din piaţă spun că negocierile în curs dintre unele bănci şi firmele de recuperare au intrat în impas, urmare a modificărilor fiscale.
Băncile vând creanţele provenite din credite negarantate cu cel mult 10% din valoarea nominală, deşi preţuri de 5% sunt des întâlnite. Instituţiile de credit ar putea alege, astfel, să ţină în afara bilanţurilor creanţele neperformante şi fie să le şteargă, fie să încerce să le recupereze prin executare silită, în cazurile unde există şanse de a extrage ceva de la debitorii rău-platnici. Regimul fiscal al provizioanelor nu a fost schimbat, astfel că băncile pot ţine creditele neperformante în afara bilanţurilor. Această formă a articolului este chiar mai dură decât cea publicată iniţial de Ministerul Finanţelor în dezbatere publică, prin care la deducere se adăugau şi sumele recuperate, ceea ce ar fi fost un imbold în plus pentru bănci să vândă creanţele la sume cât mai mari. „Cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora”, se arăta în forma pusă în dezbatere pe site-ul Finanţelor. Pe această variantă, băncile ar fi ieşit pe pierdere dacă ar fi încasat mai puţin de 9,6% din valoarea creanţei. „Pe aceste reglementări, este mai rentabil să nu vinzi credite neperformante şi să nu faci curăţenie în bilanţ. Vom ajunge, astfel, să avem, ca ţară, un nivel mai mare al provizioanelor în sistemul bancar, ceea ce se reflectă în rating şi, mai departe, în costurile de finanţare, atât ale băncilor, cât şi, apoi, ale statului şi clienţilor. Nu ne mai dau voie, de fapt, să curăţăm, ne vom împrumuta mai prost pe pieţele globale, dacă, spre exemplu, vrem să ieşim cu emisiuni de obligaţiuni”, au declarat, pentru profit.ro, surse din conducerea băncilor. Potrivit acestora, măsurile fiscale noi obligă băncile să meargă la executarea directă a clienţilor după scoaterea creanţelor din bilanţ, în loc să le vândă la pachet. Consecinţele ar putea să nu fie nici pentru bugetul de stat atât de bune pe cât mizează Guvernul. Nemaivânzând creanţe cu grad mic de recuperare, băncile nu vor mai obţine nici veniturile reduse din valorificarea acestora din care, reversând provizioane din anii anteriori, statul ar putea încasa ceva.