Pământul „otrăvit”: 43 de localităţi din judeţul Braşov au probleme în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi

Autor: Radu COLŢEA

Publicat la 13 octombrie 2016

Cele mai „sensibile” sunt zonele Cincu, Făgăraş şi Şercaia. Monitorizate sunt şi zonele turistice fără sisteme de canalizare.

Pământul „otrăvit”: 43 de localităţi din judeţul Braşov au probleme în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi

Reprezentanţii Ministerului Mediului au organizat ieri la Braşov dezbaterea publică privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi. Evenimentul s-a adresat autorităţilor publice locale, instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, precum şi specialiştilor.

În cadrul evenimentului de ieri au fost prezentate atât prevederile legale în domeniu, cât şi oportunităţile de finanţare a unor investiţii, pe nu toate primăriile sau fermele şi le permit.

„Fiecare comună este obligată să aibă o platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, însă nu toate localităţile îşi permit astfel de investiţii, iar mulţi primari spun că şi accesarea banilor europeni reprezintă o problemă. De asemenea, şi fermele trebuie să aibă astfel de platforme. De regulă, marile ferme se conformează. Totodată, pentru a obţine subvenţiile acordate prin programele europene, şi micii fermieri trebuie să aibă astfel de platforme sau să facă dovada că au contracte de depozitare a unor astfel de deşeuri”, a mai a declarat reprezentantul Ministerului Mediului, Ciprian Bodea.

Cum stă judeţul nostru

Şeful Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, a afirmat că numărul sesizărilor privind poluarea cu nutrienţi este destul de mare. „Verificăm în principal zonele judeţului unde există ferme zootehnice. Din acest punct de vedere, cele mai «sensibile» sunt zonele Cincu, Făgăraş şi Şercaia. Totodată monitorizăm şi zonele unde sunt multe unităţi turistice, dar nu există sisteme de canalizare. Acolo unde am constatat deficienţe, am aplicat sancţiuni”, a declarat Paraschiv.

La nivelul judeţului nostru, autorizarea fermelor şi analizele de sol sunt realizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov, iar directorul acestei instituţii Giusepina Popescu, a afirmat că „în anul 2011, la nivelul judeţului, am identificat 43 de localităţi «critice» din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în anul 2004 erau numai 11. În ceea ce priveşte marile complexe zootehnice, acestea pot fi ţinute sub control, pentru că, odată la 10 ani, trebuie să obţină autorizaţii de funcţionare de la noi”.

Problemele, a continuat ea, apar din cauza firmelor mici, de subzistenţă sau semisubzistenţă. „Noi am luat legătura cu primăriile şi am prezentat «codul de bune practici» în acest domeniu, aprobat prin ordin de ministru al Mediului, astfel că este obligatoriu pentru primării şi fermieri, dar nu ştim dacă a ajuns la deţinătorii exploatărilor mici. La fermele mici, gunoiul de grajd este depozitat de în jurul casei, în spaţii neprotejate şi neamenajate. De asemenea, din cauza costurilor de transport, mulţi preferă să îl arunce în grădină, în cantităţi mari, iar în astfel de situaţii substanţele poluante se infiltrează în sol, ajung în pânza freatică şi, automat, în pânza freatică şi, implicit în fântâni”, a declarat Popescu.

Consiliul Judeţean poate asigura cofinanţarea pentru anumite proiecte

În perioada 2012-2015 în judeţul Braşov au fost realizate patru investiţii cu finanţare europeană, respectiv platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd din Prejmer, Hălchiu, Şercaia şi Dumbrăviţa, împreună cu echipamentul necesar. Pentru perioada 2016-2022, la nivel naţional, proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” dispune de o sumă totală 48 milioane de euro, atât pentru investiţii la nivelul comunităţilor locale, cât şi pentru măsuri de consolidare a capacităţii instituţiilor cu rol în monitorizarea şi raportarea calităţii apelor.

Prezent la dezbatere, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, a declarat că administraţiile publice trebuie să ia în serios astfel de proiecte, mai ales că Uniunea alocă sume importante. „Administraţia judeţeană poate sprijini autorităţile locale prin asigurarea cofinanţării pentru astfel de proiecte. Totodată, experţii Consiliului Judeţean pot asigura consultanţă primăriilor în scrierea proiectelor şi pregătirea cererilor de finanţare”, a precizat vicepreşedintele CJ.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Din aceeași categorie

Ursul cu nărav de lup şi cum îşi apără oaia mielul

Momentul dramatic când un urs dă năvală în gospodăria unor oameni din Moieciu de Sus şi atacă oile a fost surprins de camerele de supraveghere. Adăpostul animalelor se afla în[...]
2024-04-19 citeste mai mult
Avem şi „ursul de stuf”, şi „ursul de capitală”

Odată cu venirea primăverii, urşii au început să iasă din bârlog, pentru a căuta de mâncare. Fiecare are teritoriul lui, iar cum numărul exemplarelor este foarte mare, urşii[...]
2024-04-19 citeste mai mult
La ofertă, de 40 de euro: „Băi, eu te duc în pădure şi te leg şi te bat”

Se apropie perioada concediilor, aşa că fiţi atenţi la cazările pe care le alegeţi, dacă nu vreţi să aveţi surprize neplăcute. Încă mai sunt unităţi turistice în care mizeria[...]
2024-04-19 citeste mai mult
Au testat butoanele de panică în 16 magazine

Poliţiştii din cadrul Serviciul de Ordine Publică au organizat şi desfăşurat, miercuri, 17 aprilie, o acţiune în judeţul Braşov, care avut drept scop respectarea legislaţiei pe linia[...]
2024-04-19 citeste mai mult
Cum reacţionăm în cazul unei acvaplanări?

A plouat mult în ultimele zile şi va mai ploua cel puţin până la sfârşitul săptămânii, aşa că pe unele şosele există pericol de acvaplanare şi implicit, de accidente. Ce[...]
2024-04-19 citeste mai mult