Parcare sub Parcul Central, sub Bulevardul Eroilor sau în Dealul Straja

Aproximativ 100 de persoane au participat vineri, la Hotelul Aro, la dezbaterea privind proiectul parcării subterane de sub Parcul „Nicolae Titulescu”. La evenimentul organizat de USR Braşov, au participat şi reprezentanţi ai  Primăriei Braşov, respectiv viceprimarul Barabas Laszlo, arhitectul şef al municipiului, Marilena Manoache, dar şi consilierul personal al primarului George Scripcaru, Bogdan Micu. De altfel, doi dintre invitaţi, respectiv Nicuşor Dan (unul dintre fondatorii USR) şi deputatul USR Adrian Prisnel (care a prezentat proiectul parcării subterane de sub Parcul Teatrului din Craiova), au apreciat prezenţa autorităţilor la dezbatere, afirmând că la alte întâlniri publice de acest gen din ţară nu au participat reprezentanţi ai administraţiilor locale.  
Dezbaterea a fost organizată în contextul în care, de mai mulţi ani, municipalitatea braşoveană a anunţat că are în plan amenajarea unei parcări sub o porţiune din Parcul Central „Nicolae Titulescu”, intenţie care a stârnit nemulţumirea mai multor braşoveni.  

Ideea parcării a apărut  acum mai bine de 12 ani  
Stadiul actual al proiectului a fost prezentat de arhitectul şef al Braşovului, Marilena Manolache. „Având în vedere creşterea numărului de maşini, în urmă cu mai bine de 12 ani, la nivelul Primăriei Braşov s-au căutat soluţii pentru amenajarea unor parcări subterane multietajate, care să afecteze cât mi puţin centrul istoric. Unul dintre amplasamentele identificate a fost Parcul Central „Nicolae Titulescu”, dar a fost selectată o zonă mică din acest parc, unde nu au fost selectaţi arbori importanţi. În anul 2007 a fost aprobat un document de urbanism. El a fost preluat într-un document de urbanism superior în anul 2013, iar în anul 2018, în urma unei licitaţii a fost atribuit contractul pentru realizarea unui SF şi a unui PT, pentru o parcare de aproximativ 700 de locuri. În urma realizării studiului de trafic, ce era parte componentă din acest contract, s-a ajuns la concluzia că parcarea planificată în anul 2007 nu răspunde solicitărilor din anul 2018 şi în luna februarie a acestui an contractul a fost reziliat. contractul”, a anunţat Manolache.
Ea a afirmat că, „în paralel, a fost atribuit un al contract pentru  realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zona Istorică: „Urma să organizăm dezbateri publice dar, după aproape 6 luni, contractantul nu a prezentat aproape nimic din ceea ce i se solicitase ,astfel încât am reziliat şi acest contract, urmând ca în cursul lunii iulie să reluăm şi acest document”.

„Nicio administraţie nu are interesul de a distruge ceva”
Totodată, arhitectul-şef al Braşovului a ţinut să precizeze că „nu aş putea să semnez niciodată o autorizaţie de construire care să distrugă un spaţiu verde al parcului”. Nu în ultimul rând, Marilena Manolache a declarat că în extrasul CF al parcului este menţionat că este parc. „Aştept de la cei care vor realiza documentaţia pentru acest parcaj să vină cu o soluţie minim invazivă şi optimă, astfel încât să nu distrugem ceva. Nicio administraţie nu are interesul de a distruge ceva, ci de a rezolva un cumul de probleme ale cetăţenilor, inclusiv dreptul oamenilor de a respira un aer curat, dar şi cel al şoferilor de a parca la limita unei zone pe care o vrem mai curată şi mai multe maşini”, mai spus arhitectul-şef al municipiului.
Reprezentanta primăriei a amintit că „în timp ce se demarase SF-ul, Bogdan Micu, care este consilierul primarului Braşovului a strâns un grup de iniţiativă civică, din care au făcut parte arhitecţi, urbanişti, peisagişti şi, împreună am căutat o soluţie pentru cel mai bun amplasament pentru această parcare. Când se va încheia contractul pentru PUZ-ul aferent zonei istorice, vom organiza dezbateri publice”.

Nota de plată pentru SF-uri: 100.000 lei în 2018, 600.000 în 2019
În timpul dezbaterii, vicepreşedintele USR Braşov, Naomi Reniuţ-Ursoiu  a declarat că, timp de şase luni, a avut o corespondenţă cu Primăria Braşov: „Conform unei hotărâri de Consiliu Local din 2007 era prevăzută o parcare cu o capacitate de 600 de locuri. În nota de fundamentare se aşteaptă avizul de mediu. De la instituţiile de mediu din Braşov ni s-a comunicat faptul că nu a  fost depusă o solicitare în acest sens. Am făcut o interpelare şi la Ministerul Mediului, de unde ni s-a comunicat faptul că nu s-a dat nici un fel de aviz, dar că există un plan integrat de calitate a aerului, în care este prevăzut parcajul, documentul fiind elaborat în anul 2018”.
De asemenea, ea a amintit de SF-ul referitor la parcarea, precizând că „în tema de proiectare se arăta că nu se acceptă alte soluţii alternative. Din studiul de fezabilitate făceau parte şi alte studii. Aceste studii au fost recepţionate, iar noi  considerăm că nu trebuia să se întâmple acest lucru pentru că firma care a realizat documentaţia a propus mărirea parcării, adică a propus o variantă alternativă. pentru acel studiu de fezabilitate s-a alocat suma de 100.000 lei, fără TVA. Anul acesta a mai fost alocată suma de 600.000 lei, pentru un nou studiu de fezabilitate”, a mai declarat Reniuţ.
Reprezentantul USR, Gabriel Munteanu, a prezentat câteva soluţii alternative, una dintre propunerile prezentate de el fiind amenajarea unei parcări sub Bulevardul Eroilor cu posibilitate de extindere sub Livada Poştei. De asemenea, el a amintit municipalitatea ar dor să realizeze parcări la intrarea în oraş.

„Cred că este o mică mare problemă dacă facem acolo parcare”
Tot în timpul dezbaterii, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Braşov – Covasna – Harghita,  Adrian Ianchiş, a declarat că ordinul nu se poate pronunţa oficial în ceea ce priveşte acest proiect. Totuşi, el a precizat „putem crea un monstru, o balenă. Dacă ne moare, trebuie să vedem cum o îngropăm. Mai multe parcări mai mici sunt mai flexibile. O parcare mare, presupune costuri mari de exploatare”. De asemenea, el susţine că realizarea unei parcări foarte mari ar însemna ca, timp de cinci ani, centrul oraşului să fie în şantier.
Nu în ultimul rând, el a ridicat şi problema soluţiilor tehnice. „Astăzi am aflat că se discută de şase niveluri la subsol. Găsim pe cineva care să facă această lucrare? Avem expertiza tehnică?”, a declarat Ianchiş.
Acesta a adăugat că „parcul face parte din identitatea oraşului. Diavolul se ascunde în detalii. Ceea ce acum pare idilic se poate transforma în rampe, ziduri laterale, scări, accese, lifturi, sisteme de ventilaţie. Cred că este o mică mare problemă dacă facem acolo parcare”.

Ce soluţii alternative analizează Primăria Braşov
Prezent la dezbatere, consilierul primarului George Scripcaru, Bogdan Micu, a declarat că primarului Braşovului i-a fost prezentată ideea unei parcări sub Bulevardul Eroilor. „Primăria Braşov analizează posibilitatea amenajării acestei parcări, care ar urma să aibă o capacitate de aproximativ 592 de locuri. Prin aplicarea unei astfel de soluţii parcul ar fi lărgit şi ar fi reînviată promenada”, a anunţat consilierul.
Pe de altă parte, viceprimarul Braşovului Barabas Laszlo a declarat că municipalităţii i-a fost prezentată şi o altă soluţie: amenajarea unei parcări sub Dealul Cetăţii, cu intrare de lângă Biserica Ortodoxă de pe strada Nicolae Iorga.
Totodată, viceprimarul a precizat că în cadrul dezbaterii „problema s-a pus de parcă am fi început lucrările. Deocamdată vorbim de posibile soluţii pentru rezolvarea unor probleme”. De asemenea, el a precizat că municipalitatea braşoveană a început demersurile pentru amenajarea unor parcări la intrarea în oraş, una dintre ele urmând a fi realizate la Stadionul Municipal.
Totodată, el a afirmat că nu se pune problema amenajării unei parcări cu şase nivele în subsol.

Mai multe tentative de construire în Parcul Central „Nicolae Titulescu”
În cadrul dezbaterii, arhitectul Gruia Hilohi a făcut un scurt istoric al locului, el explicând, printre altele, de ce acest loc a rămas neconstruit de-a lungul secolelor, chiar dacă presiuni în acest sens au existat.
Conform acestuia, în Evul Mediu platoul pe care este acum parcul şi Bulevardul Eroilor şi strada Nicolae Iorga purta denumirea „Sub Straja” şi pe el nu se putea construi, pentru că spaţiul era destinat operaţiunilor militare. „Pe acest teren se desfăşurau activităţi provizoriu. Aici staţionau căruţele care veneau la târguri, se organizau diferite spectacole în aer liber şi, pentru o perioadă a fost chiar şi o construcţie provizorie pentru diferite evenimente. De asemenea, aici au avut loc confruntări militare, cele mai importante fiind în anii 1848 şi 1916. Probabil că dacă am săpa acolo un metru am da de urma vestigiilor”, a declarat Hilohi.

Prima promenadă a Braşovului, amenajată în anul 1805
În anul 1805 au fost sădiţi primii tei, pentru a se crea promenada de jos a oraşului. „A fost prima acţiune urbanistică deliberată pentru amenajarea unui spaţiu de recreere”, a explicat Hilohi. Acesta a precizat că promenada pornea de la Cercul Militar Braşov şi ajungea sub Tâmpa, în zona Magazinului Star.
Conform unei hărţi din anul 1874, prin parc trec două drumuri, în formă de X, care permiteau intrarea în  oraş prin poarta de la capătul străzii Republicii şi prin cea de la Livada Poştei.
Prima iniţiativă urbanistică majoră, din anul 1881, a fost Planul de regularizare a viitorului Bulevard Rudolf (actualul Bulevard al Eroilor). Acesta urma a fi circular, să înconjoare cetatea  modelul fiind preluat din Viena. De asemenea, la momentul respectiv, concepţia arhitecţilor a fost ca această arteră să fie înconjurată de spaţii verzi. „Cu această ocazie s-a corectat traseul promenadei. S-ai tăiat câţiva arbori şi au fost plantaţi alţii, din aceeaşi specie. De asemenea, promenada a fost prelungită până sub Tâmpa.  Practic, atunci s-au pus bazele Bulevardului Eroilor”, a declarat Hilohi. Atunci au fost proiectate clădiri reprezentative, care să fie amplasate pe o latură a parcului.
În 1889, arhitectul Christian Kerch a propus un plan pentru înfrumuseţarea zonei, care nu a fost pus în aplicare.
Ulterior, au fost construite clădirile în care funcţionează acum Primăria, Poşta şi Prefectura.
În anul 1911, arhitectul Barteş a pregătit un Regulament edil al oraşului, în care a insistat foarte mult să se păstreze acest parc, iar între actualul Teatru Sică Alexandrescu şi Livada Poştei, promenada să nu fie întreruptă. „Documentul a fost aprobat în anul 1912, iar prevederile au fost preluate apoi după ce Braşovul a fost preluat de România”, a declarat Hilohi.

Casele de pe strada Nicolae Iorga, construite în anii 1930
În anul 1930, în Parcul Central a fost amenajat un mic stadion. Mai erau nişte terenuri cu destinaţie sportivă şi o construcţie provizorie, în care a funcţionat un cinematograf, aceasta fiind demolată ulterior.
„Tot în anii 1930, parcul a fost supus unei presiuni imobiliare enorme. A existat o legislaţie naţională, în care fără să se ţină cont de specificul Transilvaniei, tot ce însemna domeniul public al localităţilor, trebuia dezmembrat, iar parcelele date ca locuri de case pentru cei îndreptăţiţi, printre care veteranii sau funcţionarii. În Braşov, toate casele de pe strada Nicolae Iorga s-au construit în acest mod. Dar, legea spunea că şi terenul parcului ar fi trebuit să fie parcelat. Atunci a fost o corespondenţă destul de dură, autorităţile locale amânând punerea în aplicare a legii, până în momentul în care s-a construit parcul”, a declarat Hilohi.
 Oficial, primul an de funcţionare a parcului a fost 1933, fiind păstrată şi promenada din anul 1805.

A fost propusă şi o catedrală…
„Ameninţarea asupra parcului nu a dispărut. În anii 1940 s-a pus problema actualizării Regulamentului General de Construire în Braşov. Cel care a obţinut atunci contractul a fost reputatul arhitect Duiliu Marcu. El avea o viziune modernistă, în care urmau să apară mari modificări. În zonă ar fi trebuit să apară clădiri în stil modern, care să creeze o piaţă absolut covârşitoare în zona actualei prefecturi, mascând clădirile Poştei şi Primăriei. La momentul respectiv, Primăria a dorit ca în mijlocul parcului să se construiască o catedrală a Braşovului. Duiliu Marcu nu a fost de acord şi a purtat o lungă corespondenţă cu un consilier local şi, până la urmă a acceptat să deseneze această biserică, dar nu chiar în mijlocul parcului, ci într-o margine, tocmai în ideea de a nu fi mărunţit acel parc. La aceste proiecte s-a lucrat în perioada 1942 – 1947. Schimbându-se puterea în România, planul a fost abandonat şi aşa a scăpat parcul de construire”, a mai povestit Hilohi.

1961: prima plantare de arbori maturi
Proiectul lui Duiliu Marcu, a continuat Gruia Hilohi,  pus din nou în discuţie în anul 1960, dar fără catedrală. „Se dorea atunci un centru civic cu clădiri reprezentative. Atunci s-au tăiat arborii de pe promenadă, pentru a se lărgi bulevardul şi pentru a face parcarea Hotelului Aro Palace. Conform planurilor de la momentul respectiv, promenada a fost sacrificată, dar s-a păstrat parcul. De asemenea în anul 1961 s-a încercat aducerea unor arbori întregi. În toamna anului 1961 erau toţi uscaţi, aşa că au fost tăiaţi”, a continuat Hiohi.
Despre parcarea de sub parc, Hilohi a declarat că se doreşte schimbarea destinaţiei din parc în teren de construcţii: „În cartea funciară, la destinaţia terenului se menţionează curs construcţii. Modificarea s-a făcut în anul 2011 şi nu are la bază nici o adresă oficială. Probabil este o eroare materială, care ar trebui corectată. Nu cred că cineva trebuie să se permită construirea pe acest teren”.