„Penal” doar în familie, nu şi pentru prieteni

Parlamentarii din comisia specială au aprobat luni varianta PSD - ALDE pentru redefinirea abuzului în serviciu, astfel încât nu doar că este introdus un prag valoric, ci fapta în sine este dezincriminată aproape în integralitate. DNA a criticat deja formula agreată de coaliţie, spunând că foarte multe dosare pe abuz în serviciu vor fi închise.
PSD şi ALDE au votat pentru o redefinire a abuzului în serviciu, astfel: „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă, certă şi efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.
O altă modificare prevede că reglementările pe abuzul în serviciu nu se aplică în cazul emiterii de acte normative.
Asta înseamnă, cu alte cuvinte, că pentru a fi infracţiune penală, abuzul în serviciu trebuie să îndeplinească mai multe condiţii cumulative. În primul rând, prejudiciul să fie mai mare de 1.900 de lei. Apoi, folosul obţinut să fie doar în interes personal sau a unei rude până la gradul II, deci nu şi alte cunoştinţe sau rude îndepărtate, şi să fie un folos material, nu şi o funcţie, de exemplu.
O altă condiţie care restricţionează şi mai mult abuzul în serviciu prevede că funcţionarul public trebuie să încalce un act normativ anume şi o dispoziţie reglementată expres în acesta.

Beneficiari
Toate aceste prevederi îl avantajează, în primul rând, pe Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive, arată presa centrală. Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman. Adică foloase nu pentru sine sau pentru rude, ci pentru terţi (sintagma eliminată de PSD).
Şi Sevil Shhaideh ar putea beneficia de noua formă a abuzului în serviciu. În dosarul Insula Belina, şi acesta fiind trimis în judecată, ea este acuzată fix de abuz în serviciu, pentru că a semnat o hotărâre de Guvern pentru a transfera Insula Belina în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Astfel, cum abuzul în serviciu nu s-ar aplica în cazul emiterii de acte normative, Sevil Shhaideh ar scăpa de acuzaţie.
Chiar dacă dosarele sunt în cursul judecăţii, în instanţă se aplică legea penală mai favorabilă.
De altfel, şi DNA a precizat că, prin aceste modificări, se dezincriminează categorii largi de fapte, iar consecinţa ar fi aceea că procurorii vor fi obligaţi să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei.

„Se va fura prin intermediari”
În timp ce social-democraţii au spus că alte state europene nu incriminează abuzul în serviciu, Opoziţia a acuzat, la unison, că varianta Ministerului Justiţiei privind această faptă dezincriminează infracţiunea în proporţie de 80%.
„O legiferare a hoţiei” a numit-o deputatul USR Stelian Ion, vorbind despre restrângerea atribuţiilor pe care le-ar putea încălca un funcţionar public ca să devină faptă penală.
„Ceea ce faceţi dvs este incalificabil, e o hoţie. (...) Să nu mai prostim lumea. Se va fura prin intermediari”, a spus şi deputatul PNL Cătălin Predoiu.

Imposibil de dovedit
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) critică dur modificările aduse luni Codului penal de comisia Iordache.
Organizaţia susţine că prin aceste modificări abuzul în serviciu se dezincriminează parţial şi devine aproape imposibil de dovedit în practică. „Prin modificările adoptate azi, 2 iulie 2018, de «Comisia Iordache», a fost introdusă, la propunerea Ministerului Justiţiei, o condiţie suplimentară pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, şi anume condiţia ca abuzul/încălcarea legii să aibă ca scop obţinerea unui folos material necuvenit doar pentru autorul abuzului sau pentru cineva din familia sa. Deci, dacă s-a urmărit un folos material necuvenit, dar nu pentru autor sau familia sa, ci pentru o altă persoană (prieten, cunoscut etc.) fapta nu constituie infracţiune. Deci, folosul material necuvenit este «penal» doar în familie, nu şi pentru prieteni. Ceea ce, în practică, va duce la obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru prieteni sau cunoscuţi, fără ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce reprezintă nu o «portiţă», ci un adevărat defileu deschis pentru eludarea infracţiunii de abuz în serviciu, în noua variantă", se arată într-un comunicat al APADOR-CH.

DNA: Numeroase dosare vor fi închise
DNA critică propunerea privind abuzul în serviciu, precizând că adoptarea ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală, consecinţa fiind că procurorii vor fi obligaţi să închidă numeroase dosare ca urmare a prescripţiei.
Potrivit analizei făcute de DNA, impunerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită în scopul obţinerii unui folos de către funcţionarul public sau de o persoană apropiată acestuia restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracţiunii.
DNA precizează că, de exemplu, în cursul anului 2017, a trimis în judecată a unor inculpaţi pentru săvârşirea a 215 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. „Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obţinerea unui folos personal, astfel încât includerea condiţiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluţii de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanţa pentru săvârşirea acestei infracţiuni, inclusiv în situaţiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluţii de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Astfel, indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcţionarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală", susţine DNA.
Spre exemplu, fapta funcţionarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziţie publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcţionarul acţionează cu intenţia de a încălca legea şi chiar dacă aceste fapte pot produce consecinţe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, aşa cum există numeroase exemple în practica judiciară, spun procurorii.
În ceea ce priveşte reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiune, aceasta va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani. „În condiţiile în care aceste fapte sunt în mod uzual descoperite la mult timp după săvârşirea lor, de obicei după schimbarea conducerii instituţiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infracţiunii de abuz în serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situaţii în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripţiei, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor, urmând să se înregistreze numeroase soluţii de clasare şi încetare a procesului penal", arată DNA.

Cum e acum
În prezent, infracţiunea de abuz în serviciu este definită drept „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos ( adică îndeplineşte prin încălcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Vot final
Proiectul de lege, aşa cum a fost adoptat de comisia specială, intră marţi, în plenul Senatului, urmând ca joi să fie votat în Camera Deputaţilor, forul decizional. Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară pentru Codul penal, în perioada 2-19 iulie.