Platforma Rulmentul: Doar o treime din vechile clădiri ar urma să fie păstrate

Autorităţile publice locale sunt tot mai preocupate în identificarea unor soluţii viabile pentru punerea în valoare a activelor pe care le deţin sau pe care le au în administrare, unele dintre acestea vizând portofolii semnificative de proprietăti care în prezent sunt subutilizate, arată o analiză realizată de compania de consultanţă imobiliară JLL România.
„Potenţialul oferit de acestea poate fi deblocat în urma unor analize şi studii realizate în mod judicious şi raţional, astfel încât autoritatea să dispună de instrumente pentru o mai bună planificare şi pentru a stimula dezvoltarea prin introducerea unor facilităţi complementare şi generarea unor exemple de bune practici”, spun consultanţii JLL.
Compania a fost recent implicată într-un proiect de acest gen care a inclus fosta platformă industrială Rulmentul din Braşov, studiul fiind realizat la cererea Băncii Mondiale, şi care a presupus o analiză privind oportunitatea unei dezvoltări imobiliare a terenulului de 31,3 hectare deţinut şi administrat de Primăria Braşov.
„JLL are la nivel mondial o experienţă importantă în proiecte de regenerare urbană realizate de autorităţile locale. Vedem şi în România în ultima perioadă o deschidere a autorităţilor spre astfel de proiecte. În afara proiectului din Braşov, JLL a mai realizat în acest an un studiu de piaţă şi consultanţă privind strategia de dezvoltare a unui teren viran de 100 ha în Sectorul 5 Bucureşti şi în continuare primim cereri pentru astfel de studii şi de la alte autorităţi care deţin terenuri generoase în proprietate şi pe care vor să le valorifice cât mai eficient”, explică Silviana Petre Badea, managing director JLL România.
Printre funcţiunile propuse de JLL în cadrul scenariilor realizate pentru fosta platformă industrială Rulmentul din Braşov se numără utilizările de tip rezidenţial, birouri – inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei, un spaţiu comercial de tip hipermarket, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere, un hotel, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic  spaţii de expoziţie şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.
Cele trei scenarii sunt diferenţiate în principal de raportul dintre clădirile existente şi cele nou-construite şi de spaţiul verde creat, însă toate au în vedere funcţiuni de tip rezidenţial, birouri (inclusiv un sediu de servicii publice, care poate găzdui, de exemplu, birouri ale primăriei), un centru comercial de dimensiuni mai mici decât un hypermarket sau un mall, un centru sportiv, magazine mici la parterul blocurilor (şi spaţii comerciale care să favorizeze micii întreprinzători în domeniul serviciilor sau micile ateliere), un hotel, un centru medical, o clădire cu utilizare multifuncţională, un parc de distracţii sau tematic, un muzeu tehnic şi un motodrom/teren de sport/zonă în aer liber pentru festivaluri.
În scenariul 1, 61% clădirile existente sunt menţinute şi sunt create 13.3ha de parcuri şi spaţii verzi. Pentru implementarea acestui scenariu, Primăria Braşov ar trebui să investească 37 de milioane de euro
Scenariul al doilea propune menţinerea a 36% dintre clădiri şi o suprafaţă de 14.2ha de parcuri şi spaţii verzi. Acesta este şi scenariul cel mai valoros – 151 de milioane de euro la finalizare, ca valoare de piaţă, fiind recomandat de specialiştii Băncii Mondiale. Acest scenariu cuprinde şi o zonă rezidenţială şi este cel mai complet din punct de vedere al funcţionalităţilor.
Scenariul 3 prevede păstrarea doar a 8% dintre clădiri, cele care contribuie cel mai mult la identitatea locului, însă spaţiul verde creşte la 17.5 ha de parcuri, iar abordarea este uşor diferită faţă de celelalte două scenarii, zona fiind mai mult un centrul de agrement, cu terenuri de sport, parc de distracţii, un studio de film şi centru expoziţional. Cel de-al treilea scenariu păstrează clădirea şcoală sau grădiniţă şi muzeul, însă nu cuprinde zone rezidenţiale sau clădiri de birouri (cu excepţia celor necesare administrării zonei). Această variant necesită investiţii de 43 de milioane de euro.
„Regenerările urbane de succes, mai ales în zone care nu sunt centrale, sunt cele care au o pondere mare de spaţiu verde, lucru pe care l-am luat în considerare în propunerile noastre. De asemenea, sunt regenerări urbane cu zone care crează comunităţi, care adună oamenii împreună, care fac oamenii să comunice şi, de asemenea, care păstrează clădirile care conferă identitate locului”, mai spune Silviana Petre Badea.