Povestea braşoveanului care ne spune cum este vremea de pe Vârful Omu

Foto: Staţia meteorologică Omu, fotografiată de Radu Manta pe 9 ianuarie 2017, la minus 24 de grade Celsius.

Foto: OMU` DE OMU, aşa şi-au intitulat cei de la PressOne.ro, reportajul  despre Radu Manta, şeful staţiei meteo de pe Vârful Omu, de la 2.505 de metri altitudine.

Radu Manta este şeful staţiei meteorologice Omu şi spune că nu a lipsit niciodată de la serviciu. Nu-şi aminteşte să fi avut nevoie vreodată de concediu medical şi speră să-l ţină puterile tot aşa, până la pensie, acum având vârsta de 45 de ani. Staţia meteorologică Omu se află la o altitudine de 2.505 de metri, ceea ce îi oferă un binemeritat record: clădirea din România folosită tot timpul anului care e situată la cea mai mare înălţime. La acea înălţime, temperatura medie anuală este negativă, de minus 2,4 grade Celsius, iar nămeţii de până la 8 metri se formează din octombrie şi se mai topesc în iunie. „Dacă se întâmplă să nu funcţioneze telecabina din cauza vântului puternic sau a temperaturilor scăzute, vara mai urcăm şi pe jos, pe unul dintre traseele marcate din Buşteni spre Omu (Valea Jepilor, Valea Cerbului, Bucşoiu Mare sau Mălăieşti). Iarna, în schimb, dacă nu funcţionează cabina, mai ales când există şi risc de avalanşă, amânăm schimbul de tură până la ameliorarea vremii. Traseul din Babele până la Omu este periculos în orice anotimp. Vara, spre exemplu, există pericolul furtunilor cu descărcări electrice, al ceţii care scade vizibilitatea până aproape de zero, al rafalelor de vânt care pot depăşi 100 de kilometri şi pe oră şi al precipitaţiilor sub formă de grindină sau măzăriche tare”, a spus Radu Manta pentru pressone.ro. radu manta

Recordul de temperatură din aceată iarnă: – 29,2 grade Celsius
Cea mai mică temperatură din această iarnă, de la Vârful Omu, a fost înregistrată în noaptea de 8 spre 9 ianuarie: minus 29,2 grade Celsius. În ziua aceea, vântul a avut o viteză de până la 110 km/h, ceea ce a condus la un indice de răcire de minus 55 de unităţi.
Radu Manta spune că staţia meteorologică automată unde lucrează transmite din 10 în 10 minute un set de date format din viteza şi direcţia vântului, presiunea atmosferică, temperatura şi umezeala atmosferică, cantitatea de precipitaţii, radiaţia solară şi durata de strălucire a Soarelui.

Care este misiunea lui Radu în vârf de munte
„La aceste date nu intervenim, acestea fiind trimise automat la ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie – n.r.). În afară de aceste meteoare, transmise din oră în oră, observatorul de serviciu mai face de pildă observaţii asupra depunerilor de chiciură, caracterizează stratul de zăpadă, observă şi caracterizează evoluţia fenomenelor meteorologice, a fenomenelor de risc pentru care întocmeşte mesaje de avertizare şi agravare. Apoi, o dată la cinci zile, măsoară cu ajutorul unei sonde echivalentul în apă al stratului de zăpadă. O dată pe săptămână mai efectuează nişte profile în stratul de zăpadă pentru determinarea riscului de avalanşă şi, la sfârşitul fiecărei luni, mai întocmeşte o lucrare cu date climatologice care, verificată de colegii de la ANM, este apoi trimisă la Organizaţia Meteorologică Mondială de la Geneva”, a explicat meteorologul.
Aprovizionarea staţiei rămâne o provocare. Se realizează în septembrie, luna cea mai stabilă din an, din punct de vedere al vremii. Stocurile de alimente, de apă minerală şi motorină sunt transportate cu maşini de teren până aproape de staţie, iar apoi – cu un tractor cu şenile, singurul vehicul care poate ajunge până la Vârful Omu.