Prezent şi în Braşov: Ce este radonul, gazul radioactiv responsabil de creşterea alarmantă a cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor

Expunerile pe termen lung la cantităţi mari de radon sunt responsabile de creşterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar, consideră specialiştii americani. În 16 judeţe din România s-au înregistrat niveluri de radon care depăşesc pragul admis, cu o medie de concentraţie de radon de aproape 3 ori mai mare decât media naţională.
Cancerul pulmonar reprezintă 18,2% din decesele cauzate de cancer. În ciuda asocierii cu fumatul, 15-20% dintre cazurile noi apar la nefumători, majoritatea fiind persoane în vârstă de 40-50 de ani care nu au fumat niciodată, potrivit 360Medical.
Experţii din SUA sunt de părere că expunerea la gazul radon ar fi de vină pentru această creştere alarmantă. Incolor şi inodor, gazul radon este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume.
Radonul pătrunde în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie, reprezentând un risc pentru sănătate. Inhalarea sa creşte riscul de cancer pulmonar. Gazul radioactiv poate să persiste în locuinţe şi plămâni fără a fi detectat în absenţa unui test specific.
Regiunea Transilvania şi marile centre urbane precum Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa sunt considerate zonele cu un risc ridicat de expunere la radon, din România, potrivit cercetătorilor de la  Universitatea Babeş-Bolyai.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), radonul este cauza principală pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume. De asemenea, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.
Mai mult decât atât, potrivit OMS, radonul este principalul factor de cancer pulmonar pentru nefumători şi a doua cauză de risc pentru fumători. Acesta contribuie la 3%-14% din cazurile de cancer pulmonar, în funcţie de nivelul de radon şi prevalenţa fumatului. Combinaţia de expunere la radon şi fumat este deosebit de periculoasă pentru plămâni.
Însă, cei mai mulţi dintre americani nu sunt conştienţi de existenţa acestui caz şi nici de pericolul acestuia, de aceea, majoritatea nu au testat nivelul de radon din casele lor.
„Orice persoană poate dezvolta cancer pulmonar şi ar trebui să fim conştienţi şi preocupaţi de expunerea la radon, deoarece se crede că este una dintre principalele cauze ale cancerului pulmonar la cei care nu fumează niciodată – şi există ceva ce putem face pentru a ne reduce riscul”, a declarat dr. David Carbone, specialist în oncologia toracică şi director al Centrului de oncologie toracică OSUCCC-James.
Specialiştii recomandă teste simple pentru măsurarea radonului în casă şi măsuri precum instalarea unui sistem de remediere a radonului în afara casei, creşterea fluxului de aer şi etanşarea fisurilor pentru reducerea expunerii la radon.

Cancerul pulmonar, în creştere la tinerii nefumători
Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar ratele cresc şi în rândul nefumătorilor.
Simptomele cancerului pulmonar includ oboseală, tuse frecventă, dureri în piept, respiraţie şuierătoare şi tuse cu sânge. Orice simptom persistent ar trebui verificat medical, indiferent de vârstă. Detectat precoce, rata de vindecare a cancerului pulmonar este de 90-95%. Însă, majoritatea cazurilor sunt depistate în stadii avansate, când tratamentele sunt mai puţin eficiente.
Este esenţial să se facă screeninguri pentru persoanele la risc şi expuse riscului de fumat pasiv, radon sau expunere profesională.
Un sondaj arată că doar unul din patru americani a testat locuinţa pentru radon, care cauzează peste 20.000 de decese anual în SUA.
„Sănătatea dumneavoastră şi sănătatea familiei dumneavoastră sunt cele mai importante lucruri pe care le aveţi. Insistaţi cu adevărat pentru a vă face cunoscute preocupările dacă simptomele nu se rezolvă, chiar dacă nu vă încadraţi în ‘imaginea’ tipică a cancerului pulmonar. Ar putea să vă salveze cu adevărat viaţa”, recomandă medicul David Carbone.  
Experţii subliniază importanţa testării radonului în locuinţe, şcoli şi locuri de muncă, deoarece expunerea la acest gaz poate fi la fel de periculoasă la şcoală sau la muncă ca în subsolul caselor. Ei susţin introducerea unei legislaţii obligatorii pentru testarea radonului în aceste locuri, având în vedere efectele cumulative ale radonului asupra sănătăţii plămânilor, care pot apărea după zeci de ani.

Radon în România
În multe state europene, dar şi în România, există ghiduri şi reglementări pentru măsurarea şi controlul nivelurilor de radon în clădiri pentru protecţia sănătăţii publice.
Ţara noastră se situează în topul ţărilor europene privind concentraţiile de radon măsurate în aerul din interior, potrivit Cinelli et al., 2019, din perspectiva riscului de radon în clădiri.
Directiva 59 Euratom obligă statele membre, inclusiv România, să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radon şi să ia măsuri de protecţie.
Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) efectuează măsurători ale radonului, având o experienţă de peste 30 de ani în domeniu. Cercetătorii UBB au atras atenţia asupra nivelului crescut de radon în clădirile publice, inclusiv grădiniţe şi şcoli. Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice, arată sursa citată.
În 16 judeţe din România s-au înregistrat niveluri de radon care depăşesc pragul admis, cu o medie de concentraţie de radon de aproape 3 ori mai mare decât media naţională. Valorile crescute din acest gaz produc cancer pulmonar şi leucemie. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
Regiunea Transilvania şi marile centre urbane precum Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa sunt considerate zone cu un risc ridicat de expunere la radon.