Primarii nu vor parc naţional în Munţii Făgăraş

Primarii din Ţara Făgăraşului nu sunt de acord cu transformarea Munţilor  Făgăraş în Parc Naţional, dar nici cu implicarea Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC) în derularea unor proiecte în masiv. Mesajul a fost transmis miercuri, la Braşov, în cadrul unei întâlniri organizate de fundaţia amintită şi de Fundaţia ProPark Braşov, prin care acestea au dorit să le prezinte reprezentanţilor autorităţilor locale şi proprietarilor de păduri proiectul „Împreună  refacem  natura  pentru comunităţi în Munţii Făgăraş”, dar şi să poarte discuţii legate de propunerea de a avea un parc naţional în acest masiv. 
Întâlnirea nu s-a desfăşurat aşa cum au anticipat organizatorii, încă de la început fiind o discuţie aprinsă, în care Fundaţia Conservation Carpathia a fost acuzată de participanţi că „vrea să ne ia pădurile”.
Moderator al discuţiilor a fost reprezentanta Fundaţiei ProPark, Erika Stanciu care, în ceea ce priveşte înfiinţarea parcului naţional Munţii Făgăraş, a amintit că există un memorandul aprobat de Guvern în anul 2016, dar şi un proiect de Hotărâre de Guvern din anul 2005, iniţiat la momentul respectiv de consiliile Judeţene Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş.
De altfel, prezent la discuţii încă de la început, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a ţinut să precizeze că administraţia judeţeană nu are nici o legătură cu întâlnirea de la Braşov şi cu demersul fundaţiilor.
„Noi am primit o adresă în care dumneavoastră mă invitaţi în această sală, fără a ne întreba dacă este liberă. Săptămâna trecută, joi, mi s-a adus la cunoştinţă că veţi fi prezenţi aici. Vreau să se cunoască faptul că această iniţiativă a pornit de la dumneavoastră. Iar, referitor la această adresă, eu nu am cunoştinţă de acest lucru, noi nu am făcut nici un astfel de demers. Văd că scrie acolo Consiliul Judeţean Braşov. Consiliul Judeţean Braşov nu este parte a acestui demers. Am venit în urma unei adrese pe care ne-aţi trimis-o, fără a ne întreba dacă sala este liberă şi v-aţi organizat la noi acasă”, a declarat Adrian Veştea.
De asemenea, el a amintit că Munţii Făgăraş ar putea deveni parc naţional tocmai pentru că proprietarii de terenuri au avut grijă de păduri, de floră şi de faună, asigurând astfel o dezvoltare durabilă a masivului.

Cornel Greavu, primar Drăguş: I-a întrebat cineva şi pe proprietarii de terenuri?
În timpul discuţiilor, primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu, a întrebat dacă s-au făcut studii privind înfiinţarea parcului naţional, dar şi dacă primarii şi proprietarii de terenuri au fost întrebaţi dacă sunt de acord cu aceste demersuri.

Primarul din Şinca Nouă şi minciuna cu preşedinţii de CJ
La rândul său, primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, a declarat că „aţi spus că preşedinţii consiliilor judeţene şi proprietarii au fost iniţiatorii acestui proiect (proiectul privind înfiinţarea parcului naţional – n.r.). Păi consiliile judeţene şi pot veni cu o iniţiativă pentru anularea celei iniţiale sau să vedem dacă este de actualitate. Nu a fost una care să se bazeze pe dezbateri publice şi pe informări. La vremea respectivă, consiliile judeţene au fost manipulate. Dacă cele patru consilii judeţene au semnat o astfel de iniţiativă le vom cere să facă paşi înapoi. Veniţi să ne prezentaţi un proiect care se întâmplă în curtea noastră. Trebuia să ne informaţi înainte de a avea intenţia”.

Florin Ioani, primar Viştea: Un „nu” unanim din Țara Făgăraşului
Primarul comunei Viştea, Florin Ioani, a transmis mesajul edililor din Ţara Făgăraşului: „noi nu suntem de acord cu acest parc. Nu înţeleg de ce Fundaţia Conservation Carpathia vrea să înfiinţeze un parc naţional peste voinţa proprietarilor. Vedem că apar tot felul de ONG-uri care vin să ne înveţe cum să stăm cu 70% din efectivul de urşi din Europa”.

Mihai Oltean, primar Hârseni: Vor fi pierderi economice
Totodată, primarul comunei Hârseni, Mihai Oltean, a precizat că „vor apărea restricţii de exploatare, care vor afecta proprietarii de terenuri”.

Proprietari de păduri: „Cineva s-a gândit să fim sclavi în ţara noastră”
Octavian Paller, reprezentantul unui composesorat de pădure din Ţara Făgăraşului, a declarat că, în cazul declarării parcului naţional, vor apărea mari probleme cu asigurarea lemnului de foc şi a celui pentru construcţii, întrebând şi dacă s-au făcut studii în acest sens.
Un alt participant a reclamat faptul că legislaţia este extrem de restrictivă, afirmând că „cineva s-a gândit să fim sclavi în ţara noastră”.

Promisiune „în compensare” de la ONG-urile care vor parcul: „Cu natura asta putem face miliarde de euro”
Erika Stanciu afirmat că într-un parc naţional nu este interzisă exploatarea resurselor de către localnici, dar nu a mai fost lăsată să ofere mai multe detalii. Totodată, ea a afirmat că „cele două fundaţii nu existau în momentul în care consiliile judeţene au avut iniţiativa înfiinţării parcului naţional. Nu am spus că acele iniţiative mai sunt în vigoare. Au existat, au fost reluate, iar intenţia noastră era ca astăzi să vedem dacă se doreşte să mergem împreună în această direcţie şi să vă spunem care sunt avantajele pe care le vedem pentru zonă, pentru că ţara asta are o valoare absolut deosebită şi cu natura asta putem face miliarde de euro. Nu o putem face noi, nici Fundaţia Carpathia, nici Fundaţia ProPark. O pot face cei care locuiesc acolo. Asta încercăm să vă spune, dar, dacă nu doriţi nici un fel de colaborare, nu este nici un fel de problemă”. Participanţii au răspuns cu aplauze ironice.

Preşedinta din Austria: „Văd că mă consideraţi duşmanul vostru”
Directorul executiv al Fundaţia Conservation Carpathia, Barbara Promberger (o austriacă stabilită în România în urmă cu 25 de ani), a încercat să explice că intenţia ei este de a iniţia un dialog privind viitorul Munţilor Făgăraş şi că doreşte ca în acest masiv să nu se ajungă ca în Germania sau Austria, unde aproape că nu mai există peisaje sălbatice.
Unul dintre primari a întrebat-o pe reprezentanta fundaţiei de ce nu a mers în Austria pentru a salva pădurile.
Un alt subiect de discuţie a fost faptul că Fundaţia Conservation Carpathia cumpără pădure sau terenuri degradate pe care doreşte să le renatureze şi să le conserve. Primarii nu au văzut cu ochi buni această strategie, mulţi dintre ei spunând că „vin austriecii să ne cumpere pădurea”, aluzie la staff-ul austriac al ONG-ului.
„Văd că mă consideraţi duşmanul vostru”, a fost răspunsul directorului executiv al fundaţiei.

Concluzia... poate la referendumul din 26 mai: Trebuie să ne vindem sau nu străinilor pădurile?
De altfel, mai în glumă, mai în serios, unul dintre participanţi a propus ca la referendumul din 26 mai să fie şi întrebarea: „Trebuie să ne vindem sau nu pădurile?”.