Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6386 RON

1 GBP = 5.8067 RON

1 XAU = 346.8933 RON

1 AED = 1.2629 RON

1 AUD = 3.0283 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.9012 RON

1 CAD = 3.3920 RON

1 CHF = 5.0843 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1974 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2671 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9797 RON

1 KRW = 0.3376 RON

1 MDL = 0.2601 RON

1 MXN = 0.2723 RON

1 NOK = 0.4234 RON

1 NZD = 2.7650 RON

1 PLN = 1.1532 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1430 RON

1 UAH = 0.1170 RON

1 XDR = 6.1159 RON

1 ZAR = 0.2442 RON

Editia 8171 - 26 apr 14:07

Proiecţie INS: Braşovul pierde 100.000 de oameni până în 2060

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 29 noiembrie 2017

450.000 de locuitori, din care 120.000 de pensionari, o treime din ei cu vârste peste 80 de ani

Proiecţie INS: Braşovul pierde 100.000 de oameni până în 2060

Institutul Naţional de Statistică a lansat un studiu cu privire la viiorul demografic al României. Potrivit calculelor INS, în varianta optimistă, pentru anul 2060, România ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie (care e şi cea mai plauzibilă) indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori.
Potrivit studiului, populaţia Braşovului a urcat în perioada 2012 – 2015 de la 550.171 de persoane la 550.981 de locuitori. Adică cu fix 810 persoane. În cadrul Regiunii centru, doar Sibiul a avut o creştere a populaţiei în perioada analizată, de 648 de persoane, până la 400.136 de locuitori. În rest toate judeţele din regiune au pierdut în medie câte 3.500 de persoane, Alba scăzând cu peste 5.000 de locuitori.
Până în anul 2060, însă, Braşovul ar urma să piardă, în varianta medie (cea mai plauzibilă, deci), 95.313 persoane, urmând să ajungă la un efectiv de 455.668 de locuitori. Proiectarea pentru anul 2030 în această variantă indică o populaţie de 536.587 de locuitori. Mai exact, Braşovul ar urma să piardă aproximativ 1.000 de locuitori anual până în 2030.
În această variantă, în 2060 populaţia Braşovului va fi compusă din 27,7% pensionari (persoane trecute de 65 de ani) şi 14,4% copii (până în 14 ani). Segmentul activ al populaţiei ar urma să fie compus din 58%, din care se mai poate tăia un 10% - persoane aflate într-o formă de şcolarizare – liceu sau facultate. Rezultă că mai puţin de jumătate din acest număr, mai puţin de 220.000 de persoane, ar constitui bazinul de forţă de muncă. Iar în cazul în care guvernele vor încuraja în continuare nemunca, numărul salariaţilor ar urma să fie undeva pe la 120.000 – 130.000 de persoane. Un luru oarecum bun ar fi că speranţa de viaţă ar urma să crească, numărul persoanelor de peste 80 de ani dublându-se faţă de 2015 până la 40.629 de persoane. E drept că şi numărul de pensionari va urca de la 86.899 la 126.259.
În varianta intermediară, una mai apropiată de cea oprimistă, judeţul Braşov ar putea pierde doar 34.006 locuitori până în 2060, urmând să fie compusă din 516.975 de locuitori. În această variantă, arată studiul, numprul pensionarilor ar fi la 29,8%, iar cel al copiilor ar urma să fie de 17,1%. Aşadar, segmentul activ (15 – 64 de ani), ar fi la peste 55% din populaţie.
Evoluţia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărui judeţ. S-a realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ s-a stabilit populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060.
„Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei. Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, „vârsta a patra" şi anume „cei mai vârstnici vârstnici", persoane de peste 80 de ani, se arată în studiul publicat de Statistică, lucrare intitulată „Proiectarea populaţiei în profil teritorial la orizontul anului 2060”.

2030, „AN DE COTITURĂ”: În următorii 12 ani, populaţia judeţului cu „doar” 1.000 de locuitori pe an, după care regresul indicilor demografici se accentuează.

+2 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie