Proprietarul pârtiei Clăbucet, Ion Codleanu, spune că Predealul ar putea redeveni un reper al sporturilor de iarnă

Încă cu puţin dinainte de 1900 până aproape de curând, Predealul a avut mai multe secţii sportive importante în domeniul sporturile de iarnă. Şi alte ramuri sportive, începând cu perioada interbelică, au avut susţinere şi performanţe notabile ţinând cont de competiţii, resurse şi mărimea oraşului. Printre acestea merită amintit un club de volei ce a activat în prima ligă sau cel de fotbal ce se clasa constant pe primele locuri din divizia a treia în regimul trecut, dar şi o perioadă de după anii 1990.
Reformele şi restructurările cel puţin în acest domeniu s-au arătat uneori defectuoase. De aceea noul proprietar al pârtiei Clăbucet, Ion Codleanu (foto) - ce discută cu câţiva investitori realizarea unei pârtii de schi omologată olimpic, cu pârtie de bob sanie, trambulină pentru sărituri, două linii de telegondolă şi una de teleschi, două hoteluri ce să fie dotate cu parcări, inclusiv subterane -, doreşte ca autorităţile să se implice în îndrumarea tinerilor către sport şi în special a celor de iarnă. În acest sens, viceprimarul cu atribuţii de primar al Predealului, Fleşeriu Sorin, i-a promis, de curând, că îl va sprijini.

120 de ani de istorie a schiului în Predeal
„Predealul este un oraş turistic, ce atrage vizitatori, dar care trebuie să revină şi la  promovarea sporturile de iarnă”, spune sursa citată, considerând că „soluţia este să ne implicăm şi noi, cei care mai putem face ceva şi ne pasă, alături de autorităţile locale, pentru ca Predealul să redevină o staţiune europeană şi o perlă a Munţilor Carpaţi.  Anul acesta, căci se fac aproape 130 de ani când a funcţionat prima pârtie de schi din Predeal. De aceea  am solicitat şi sprijinul primăriei pentru a susţine sportul la nivelul reînfinţării unor cluburi cu tradiţie. Domnul viceprimar s-a arătat cât se poate de dispus să se implice”.
Amintim că, în conformitate cu pagina de net, „Istoria Schiului Predelean”,  practicarea sportului amintit „sub diferite forme pe raza Oraşului-Staţiune Predeal” are o vechime de 127 ani. Astfel „în 1892, un grup de schiori condusi de Carol Ganzert parcurg Clăbucetul”.
Totuşi, cam din anul 1900  practicarea schiului in Predeal se dezvoltă foarte puternic, iar „afluxul de pasionaţi vine din două direcţii - dinspre Braşov, de unde locuitorii  vin la Predeal pentru a schia pe Clăbucet şi Poiana Secuilor, dar şi dinspre Bucureşti, de unde protipendada capitalei, ce frecventa până atunci staţiunile din Elveţia, găsesc mai confortabil să vină la Predeal pentru a schia”.

Din Predeal s-au ridicat sportivi de renume
Conform datelor statistice prezentate de sursa citată, în 1920 are loc primul curs de învăţare organizată a schiului, în 1924 – se trece la organizarea la nivel naţional a schiului şi se constituie „Comisia Centrala de Schi”, care susţine practicarea schiului şi de către femei (FRSB de astăzi). Tot în acel an are loc afilierea la Federaţia Internaţională de Schi, din acel moment România fiind prezentă la toate competiţiile de anvergură din Europa.
Înfiinţarea „Clubului Sportiv Predeal” are loc în 1926, iar în interiorul acestui club se acţionează şi în direcţia instruirii copiilor şi tineretului.
Tot la Predeal are loc primul Campionat Interuniversitar în 1929.
Tot de atunci, schiul militar aplicativ este foarte bine reprezentat, pentru că se implică colonelul Grigoriu, Comandantul Regimului 4 Vânători de Munte, ce devine totodată primarul Oraşului Predeal.
O etapă de Cupă Mondială din 1940 la proba de schi-fond 50 de kilometri a avut loc în Predeal şi a fost câştigată de predeleanul Lepădatu Florică.
În 1942 se reuşeşte organizarea, în condiţiile extrem de dificile, ale celui de-al Doilea Război Mondial, a campionatului naţional, la care se vor remarca fraţii Zăpadă. Gheorghe Zăpadă va deveni ulterior primul antrenor de schi al clubului „Dinamo” Braşov.
În 1987 are loc competiţia militarilor pactului de la Varşovia, intitulată „SPARTACHIADA Militară a Armatelor Prietene”, la care au participat şi predelenii Ioan Frăţilă şi Mihai Rădulescu.
În noul mileniu mai au loc doar două evenimente ce merită consemnate, respectiv cel din 20-27 februarie 2005, legat de organizarea celei de-a 47-a ediţii a Campionatului Mondial Militar de Schi, şi în 17-22 februarie 2013, când s-a desfăşurat Festivalul Olimpic de Iarnă a Tineretului European (FOTE) şi la Predeal: Snowboard - pârtia Clăbucet Sosire, Schi Fond - Complexul Sportiv Naţional, pentru Biatlon şi Schi Fond - Valea Râşnoavei.
În ultima perioadă, sportivii predeleni au lipsit. Pentru că şi cluburile care i-au format au dispărut. Ori tocmai reînvierea acestui spirit este necesar, susţine Ion Codleanu.

Până atunci, doar amintiri
Tocmai pentru că sportivii originari din Predeal au început să dispară, Codleanu ne aminteşte că totuşi oraşul nu merită să-şi piardă tradiţiile sportive cu valenţe naţionale şi internaţionale.
„De-a lungul timpului au mai devenit campioni olimpici la schi alpin Mihai Bară sau Frăţilă Dumitru. Tot la schi alpin vă amintesc de fraţii Ion şi Viorica Vintilă, Cazacu Mihaela, Nălea Călin, surorile Gheorcea, fraţii Olaru, Cizmaşu Ion, Predeleanu Liviu, Stan Elena, Frăţilă Gheorghe, fraţii Şuteu - Nicolae şi Ion. La sărituri s-au remarcat de-a lungul timpului fraţii Ion şi Moise Crăciun, Doru Petre, Răducanu Emil sau Toma Vasile.  La schi-fond, verii Codleanu Gheorghe şi Ion, Roman Ion, Şuteu Gavrilă, Lentz Pompiliu şi Ene Mircea.  La sanie, mai ales sub îndrumarea antrenorului Pavel Mihai, s-au remarcat la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut şi începutul anilor 90, pe plan naţional, balcanic şi chiar în competiţiile internaţionale majore, Şuteu Lorelai, Farcaş Ioan, Marian Ion Codleanu, Ciubotaru Elena sau Danu Retz. Acum nu mai avem performanţe, pentru că nu mai avem bază de selecţie.  Până un pic după anii 2000 mai exista un stadion unde elevii se mai antrenau sub îndrumarea  profesorului Mărăşescu. Dar acum tinerii nu sunt antrenaţi, nu sunt încurajaţi şi atunci de unde să mai apară performanţa?”, concluzionează dezamăgitor Codleanu. De aceea, el doreşte realizarea proiectului său la Clăbucet, dar şi implicarea autorităţilor în formarea de cluburi sportive pentru tineri.
Amintim că, încă de dinainte de anul 2000, Codleanu a solicitat terenurile în instanţă, trecând prin toate etapele legale. El a demonstrat cu acte că „acelea sunt terenuri pe care le-am moştenit de la străbunii mei. Care, deşi au fost înstăriţi, au fost patrioţi. Unii dintre ei, aşa cum am mai spus, fie au fost ucişi în timpul celor două războaie mondiale fie, alţi câţiva, de către regimul comunist”.